Mii de rebeli sirieni se cer înapoi la Assad, fiindcă nu vor să colaboreze cu al-Qaeda

Un militant al grupării Jabhat al-Nusra, organizaţie inclusă de SUA pe lista grupărilor teroriste FOTO Reuters

În timp ce comunitatea internaţională încearcă să găsească o soluţie diplomatică pentru Siria, războiul civil continuă. „Rebelii sirieni” este un termen generic folosit pentru o mulţime de grupări înarmate, dintre care multe au legătură cu reţeaua teroristă Al-Qaeda. Tocmai din cauza acestor legături, peste 3.000 de rebeli cer să fie reîncorporaţi în rândurile armatei conduse de preşedintele Bashar al-Assad.

Deşi au un inamic comun, pe preşedintele Assad, grupările rebele sunt profund divizate, iar organizaţii precum Frontul al-Nusra (sau Jabhat al-Nusra) şi Statul Islamic al Irakului şi Levantului (ISIL), afiliate al-Qaeda, câştigă tot mai mult teren.

„Conducerea acestor organizaţtii extremiste şi lipsa unui model alternativ pentru regim i-a făcut pe mulţi rebeli să dezerteze”, spune Ilias Samman, responsabil din cadrul ministerului sirian al Reconcilierii Naţionale. Ministerul, creat în vara anului 2011 cu scopul de a crea o punte între părţile divizate ale Sirie, a primit, de la începutul anului, 3.260 de cereri de reîncorporare din partea militanţilor din Opoziţie. Trei sferturi dintre aceste cereri au fost primite în august, iar majoritatea provin de la militanţi care luptă „în zone controlate de grupuri mai radicale”, precum nordul Alepului şi Rakka, afirmă Samman.

Din martie 2011, când a izbucnit conflictul civil, grupurile fundamentaliste au ocupat uşor, uşor „golul” dintre forţele lui Assad şi Armata Siriană Liberă, braţul militar al opoziţiei susţinute de Occident. Lipsa de armament şi de resurse financiare a pavat calea pentru Statul Islamic al Irakului şi Levantului şi pentru Frontul al-Nusra, scrie cotidianul spaniol „ABC”. Acestea au fonduri consistente care le parvin din Golf, operează împreună şi, nu numai că formează prima linie în luptă, dar încearcă să impună legea islamică în zonele cucerite.

Pentru moment, inamicul comun ţine unite cele „peste de 300 de brigăzi de toate tipurile" din opoziţie, dar conflictele interne devin tot mai frecvente. Cele mai recent a avut loc săptămâna trecută în Alep, al doilea oraş ca mărime din Siria. ISIL  a declarat război unor brigăzi ale Armatei Siriene Libere, pe care le acuză că i-aa atacat oamenii.

La 12 septembrie, cei de la ISIL au dat un comunicat prin care spuneau că au lansat o campanie militară împotriva batalioanelor Armatei Siriene Libere din provincia Alep din cauza unor atacuri comise de acestea din urmă asupra sediului ISIL, relatează „Time” citând „al-Quds al-Arabi”.

„Assad ar fi fost scos din joc de multe luni dacă n-ar fi intrat în joc al-Qaeda”, spune Romualdo Fernandez, un misionar spaniol. Probabil, din cauza grupărilor afiliate al-Qaeda, este şi Occidentul atât de reticent să acorde mai mult sprijin opoziţiei siriene.