Mașinăria de execuții a Iranului. Cum ucide regimul de la Teheran prizonierii la „scară industrială”

Autoritățile iraniene își intensifică represiunea brutală asupra populației, iar protestatarii arestați riscă pedeapsa cu moartea pentru simplul fapt că au îndrăznit să se ridice împotriva regimului.

Cel puțin 1.500 de execuții au avut loc până la începutul lunii decembrie FOTO Iran Human Rights

Gardieni de securitate au ucis deja mii de protestatari, într-o încercare tot mai sângeroasă de a înăbuși orice formă de opoziție. Imaginile apărute arată victime aliniate în saci mortuari, scrie Daily Mail.

Clericii disperați, conduși de liderul suprem Ali Khamenei – pe care ONU l-a acuzat anterior că folosește pedeapsa capitală „la nivel industrial” – se pregătesc acum să declanșeze un nou val de execuții, după ce au capturat un număr uriaș de activiști.

Erfan Soltani, proprietar al unui magazin de haine, ar urma să fie primul condamnat la moarte, după ce a fost arestat pentru participarea la protestele antiguvernamentale de săptămâna trecută.

Sub conducerea lui Khamenei, lider suprem al Iranului de peste 36 de ani, țara a devenit notorie ca fiind una dintre cele mai prolifice state în materie de execuții, fiind depășită doar de China. Chiar luna trecută, s-a raportat că Iranul a înregistrat de peste două ori mai multe execuții în 2025 decât în 2024. Grupul Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, a declarat că a verificat cel puțin 1.500 de execuții până la începutul lunii decembrie, potrivit BBC.

Metode macabre de execuție

Metodele de execuție variază de la plutonul de execuție până la aruncarea de la mari înălțimi. Cea mai frecventă metodă rămâne însă spânzurarea.

În Iran, spânzurătorile sunt extrem de rudimentare. Condamnații sunt ridicați de gât cu ajutorul unor macarale mobile. În loc de o moarte instantanee, prizonierii sunt strangulați, vasele de sânge către creier fiind blocate. Astfel, moartea poate surveni după până la 20 de minute de tortură atroce, victimele zvârcolindu-se de durere înainte de ultima suflare.

Uneori, mulțimile sunt încurajate să asiste la execuții, iar adesea au loc mai multe spânzurări simultan, scenele fiind chiar transmise la televizor. Atunci când spânzurarea se face cu ajutorul unui scaun, rudele victimelor ucise de condamnat au dreptul de a lovi scaunul, trăgându-l de sub picioarele acestuia.

Potrivit Codului Penal iranian, spânzurarea poate fi combinată și cu alte pedepse, precum biciuirea, amputarea sau crucificarea.

Lapidarea – una dintre cele mai barbare și medievale practici – a fost folosită pentru a ucide peste 150 de persoane din 1980 până în prezent.

Deși au existat mai multe anunțuri, în anii 2000 și 2010, potrivit cărora Iranul ar fi abolit această practică, numeroase rapoarte ale grupurilor de opoziție și ale presei independente susțin că lapidările continuă, iar mai mulți deținuți se află încă pe culoarul morții, condamnați la lapidare.

Practica presupune îngroparea condamnatului în nisip – până la brâu în cazul bărbaților și până la piept în cazul femeilor – după care mulțimea îl înconjoară și aruncă cu pietre.

Pietrele nu sunt, de regulă, suficient de mari pentru a ucide dintr-o singură lovitură, ceea ce înseamnă că victima poate fi chinuită ore întregi înainte de a muri.

Tratamentul aplicat femeilor

Tratamentul aplicat femeilor în Iran s-a deteriorat dramatic în ultimii ani, iar numărul femeilor executate a crescut alarmant.

Potrivit disidenților, catalizatorul a fost sentimentul tot mai accentuat de insecuritate al regimului, după valurile masive de proteste din ultimii ani – cele mai importante fiind revoltele declanșate de moartea Mahsei Amini în 2022, după ce tânăra a murit în mod ilegal, fiind acuzată că purta hijabul „necorespunzător”.

De atunci, numărul femeilor executate anual în Iran s-a dublat.

În 2022 au fost executate 15 femei. În primele nouă luni din 2025, 38 au fost ucise, potrivit Consiliului Național al Rezistenței Iraniene (NCRI). Între 30 iulie și 30 septembrie, regimul a executat 14 femei – adică una la fiecare patru zile.

NCRI, organizație aflată în exil în Franța și Albania, afirmă că femeile sunt executate în Iran, în principal, din două motive.

Primul este traficul de droguri. Într-un sistem economic disfuncțional și adesea constrânse de propriii soți, femeile sărace, incapabile să-și câștige existența altfel, sunt folosite pentru a transporta droguri în interiorul țării. Rețele de tip mafiot, despre care se susține că au legături cu Gardienii Revoluției Islamice, armata Iranului, folosesc aceste femei pentru trafic. Când sunt prinse – inevitabil – primesc sentințe de condamnare la moarte.

Al doilea motiv este uciderea premeditată a soțului. Conform legislației iraniene, femeile sunt supuse voinței soților și nu pot divorța. Ca urmare, susține NCRI, acestea ajung să se apere în situații frecvente de violență domestică.