„Măcelarul din Balcani“, prins la doi paşi de România

0
0

Coincidenţă sau nu, capturarea lui Ratko Mladici, fostul lider militar al sârbilor bosniaci, a avut loc chiar în ziuacând la Belgrad sosea şefa diplomaţiei europene, iar TPI trăgea de urechi Serbia. Pentru a prinde ultimul „tren“ spre Europa, autorităţile de la Belgrad l-au capturat pe Ratko Mladici, acuzat de genocid şi aşteptat de Tribunalul Penal Internaţional.  

Ratko Mladici, supranumit şi „măcelarul din Balcani" a fost arestat, ieri, în provincia sârbă Voivodina, în localitatea Lazarevo, situată la 80 de kilometri de Belgrad şi aproximativ la fel de aproape de frontiera cu România. Trei unităţi ale forţelor speciale sârbe au descins în zori, într-o casă din satul Lazarevo, supravegheată de două săptămâni. Pe aceeaşi stradă locuia şi un văr al lui Mladici. Potrivit postului de radio B92, fostul lider militar al sârbilor din Bosnia nu se deghiza, are o mână

Ratko Mladici a fost "cooperant" în momentul arestării

Anunţul oficial privind arestarea fostului lider militar al sârbilor din Bosnia, Ratko Mladici, a fost făcut de preşedintele sârb, Boris Tadici. „Astăzi (ieri n.r), în cursul dimineţii, Ratko Mladici a fost arestat", a declarat liderul de la Belgrad, precizând că arestarea a avut loc pe teritoriul Serbiei, fără a oferi alte detalii. „Procedura de extrădare este în curs" pentru a fi trimis la Haga, unde este sediul Tribunalului Penal Internaţional, care l-a inculpat pe Mladici pentru acte de genocid comise în timpul războiului din Bosnia (1992-1995), a adăugat Tadici.

„Încheiem un capitol al istoriei regiunii noastre care ne va conduce spre o deplină reconciliere. Serbia se apropie de finalizarea cooperării cu TPI, dar acest lucru nu înseamnă încheierea anchetei în cazul protejării lui Ratko Mladici în toţi aceşti ani. Sunt convins că am deschis posibilitatea accederii la statutul de stat candidat la aderarea la UE. Aproape nimeni nu se mai îndoieşte că Serbia cooperează deplin cu TPI şi că va face totul pentru arestarea lui Goran Hadzici", a subliniat Tadici. Presa sârbă relata ieri că fostul lider militar al sârbilor bosniaci a fost urcat la bordul unui avion care l-ar fi dus la sediul TPI, din Haga (Olanda), unde se află şi fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzici.

Presiuni din toate părţile pentru extrădare

Dar viceprocurorul sârb pentru crime de război, Bruno Vekarici, a declarat că extrădarea ar putea dura o săptămână pentru că mai întâi Mladici va fi prezentat judecătorilor sârbi. Ieri seară a fost adus în faţa unui judecător de instrucţie care i-a citit actul de acuzare. „Măcelarul din Balcani" este acuzat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii, fiind căutat de mai bine de 15 ani de justiţia internaţională. Dat în urmărire din 1995, Mladici este considerat unul dintre principalii artizani ai planului de „purificare etnică" a unor zone din Bosnia-Herţegovina, alături de fostul lider politic Radovan Karadzici, arestat în 2008 şi „livrat" TPI.

12.000 de oameni au murit în asediul de la Sarajevo (1992 - 1995)  Foto: Reuters



Potrivit Tribunalului de la Haga, Mladici este responsabil de asedierea oraşului Sarajevo, soldată în perioada 1992 - 1995 cu moartea a 10.000 de civili. De asemenea, i se atribuie genocidul de la Srebreniţa, unde au fost ucişi 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi musulmani în 1995. Potrivit procurorilor, Mladici este vinovat şi de episodul luării ca ostatici a 200 de militari ONU în iunie 1995. El riscă închisoarea pe viaţă. Serbia oferise 10 milioane de euro recompensă pentru informaţii care ar putea duce la prinderea lui Mladici, iar SUA au mai adăugat 5 milioane de dolari pentru capturarea generalului sârb.

Eforturile UE au dat roade

Arestarea lui Ratko Mladici a survenit chiar în ziua când o delegaţie importantă a Uniunii Europene, în frunte cu înaltul reprezentat al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, sosise la Belgrad. Coincidenţă sau nu, Tribunalul Internaţional de la Haga se pregătea să facă public un raport în care se arată că eforturile Serbiei de a-i prinde pe criminalii de război nu sunt suficiente, fapt ce distruge şansele ţării de a obţine statul de candidat la UE anul acesta.

„Eşecul Serbiei de a-i aresta pe Ratko Mladici şi pe Goran Hadzici, acuzaţi de TPI crime de război, subminează credibilitatea şi angajamentul declarat al Belgradului de a coopera pe deplin cu TPI", se arată în document, citat de EUobserver. În plus, în raport se spune că, în ciuda numeroaselor solicitări, Serbia nu a luat nicio măsură pentru a ajuta la localizarea şi arestarea lui Radovan Stankovici, un puşcăriaş care a evadat dintr-o închisoare din Bosnia, în 2007, şi despre care se spune că s-ar ascunde în Bosnia sau Serbia. În plus, săptămâna trecută, Bruxellesul mai dăduse un semnal negativ Serbiei, ameninţându-o cu reintroducerea vizelor. Tadici a dat asigurări, în conferinţa de presă de ieri, că momentul arestării lui Ratko Mladici „nu a fost calculat".

Precedentul Gotovina

Metoda presiunilor din partea UE a dat roade şi în cazul Croaţiei care s-a văzut nevoită să-l predea TPI, în 2008, pe generalul Ante Gotovina. Acesta a fost judecat şi condamnat luna trecută la 24 de ani de închisoare pentru diverse acte comise împotriva sârbilor la sfârşitul războiului din Croaţia, în 1995. Pentru croaţi, verdictul este considerat o decizie care pune în discuţie legitimitatea războiului lor de independenţă.

Urmează Goran Hadžići

După arestarea lui Ratko Mladici, o singură persoană mai este căutată, dintre cele 161 inculpate de Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie, de la crearea sa în 1993. Goran Hadžići, în vârstă de 53 de ani, fost preşedinte al Republicii sârbe autoproclamate Krajina, care se întindea pe aproximativ o treime din teritoriul Croaţiei în timpul războiului (1991-1995) a fost inculpat de TPI pentru crime de război la 4 iunie 2004. În următoarele săptămâni, când era pe punctul de a fi arestat, Hadžići a dispărut din locuinţa sa din Novi Sad. În 2005, presa sârbă scria că s-ar ascunde într-o mănăstire din Serbia sau Muntenegru.

Alţii spun că ar fi în Belarus. Hadžići este vizat de 14 capete de acuzare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, pentru presupusa implicare în alungarea sau uciderea a mii de civili croaţi între 1991 şi 1993. Actul de acuzare face trimitere precisă la masacrul din Vukovar din 1991, când 250 de civili croaţi dintr-un spital au fost ucişi. Programul Recompense pentru Justiţie oferă 5 milioane de dolari pentru orice informaţie ce ar duce la prinderea lui Hadžići. În 2010, Serbia a crescut suma la 14 milioane de dolari.

image
În lume


Ultimele știri
Cele mai citite