Istoricul Adrian Cioroianu, despre războiul Israel-Hamas: „Țările arabe nu își doresc un conflict în zonă”

Istoricul Adrian Cioroianu a afirmat, vineri, la Focşani, referindu-se la situaţia din Fâşia Gaza, că, în opinia sa, ţările arabe nu îşi doresc un conflict, dar în zonă instabilitatea este veche, iar organizarea a două state care să convieţuiască în Ţara Sfântă este redusă la acest moment.

Adrian Cioroianu crede că nu este posibilă acum crearea unui stat palestinian FOTO arhivă Adevărul

„Vestea bună pe care totuşi am avut-o în aceste săptămâni, de la 7 octombrie până acum, e faptul că, în opinia mea, ţările arabe nu-şi doresc un conflict. Când spun ţările ţările arabe mă gândesc evident la ţările din Golful Arabo - Persic, la Egipt. Ţările care au părut a fi mai rebele rămân Iranul, eventual Siria, comportamentul destul de duplicitar al Rusiei, evident. Dar ţările arabe nu doresc un conflict şi asta este geana de speranţă pe care o întrevăd. E limpede că s-au făcut şi presiuni asupra Israelului să nu înceapă acea incursiune la care ne-am fi aşteptat, sau, dacă o vor face, o vor face într-o manieră ceva mai mai soft", a spus Adrian Cioroianu, fost ministru al Afacerilor Externe.

De asemenea, el a arătat că soluţia de pace bazată pe principiul celor două state, israelian şi palestinian, pare acum foarte îndepărtată de realitatea din teren.

„Este o situaţie atât de instabilă, instabilitatea este atât de veche. Toate soluţiile care s-au oferit până acum n-au prea funcţionat. Gândiţi-vă că poziţia oficială a României încă este apărarea principiului celor două state. Noi asta spunem în continuare, deşi realitatea din teren, s-o recunoaştem, e destul de îndepărtată de posibilitatea organizării a două state care să convieţuiască în viitorul apropiat. Posibilitatea existenţei lor e destul de redusă acum. Să sperăm că nu se va extinde dincolo de graniţele Israelului acest conflict, pentru că am ajunge la concluzia că vom fi nevoiţi să le explicăm a elevilor noştri valoarea păcii, noi fiind o generaţie care ne-am născut în timp de pace şi credeam că avem pacea asigurată pentru totdeauna", a menţionat istoricul.

Creșterea prețurilor la energie, un efect direct al războiului din Israel

El a explicat că, indiferent de evoluţia sa, conflictul din Fâşia Gaza ne va afecta pe toţi, nu neapărat din punct de vedere militar, cât mai ales în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la energie.

„Conflictul poate evolua pe coordonate care să ne pună într-un fel sau altul pe toţi în pericol. Şi nu mă refer neapărat la un al treilea război mondial, dar mă refer la preţurile conexe ale acestui conflict, preţurile în creştere la energie, la carburanţi. Indiferent ce se întâmplă acolo, acestea ne vor afecta, mai ales la sfârşit de an. România, ca şi Europa, având o inflaţie sesizabilă, abia ţinută sub control, orice modificare a preţului la carburanţi ne va afecta. Ca să nu mai vorbim de implicaţiile pur şi simplu militare", a fost de părere Cioroianu.

Istoricul a opinat că Rusia este avantajată de izbucnirea conflictului dintre Israel şi Hamas, care a deplasat atenţia de la războiul din Ucraina, dar şi pentru că Rusia este beneficiar direct al creşterii preţului la petrol.

„Rusia, evident că este mulţumită de apariţia acestui conflict. Stau să mă întreb în ce măsură n-o fi şi implicată în desfăşurarea lui, mă refer la atacul celor de la Hamas asupra Israelului, măcar pentru faptul că avantajul Rusiei s-a văzut imediat prin deplasarea atenţiei de la Ucraina către Israel şi Gaza. În al doilea rând, Rusiei îi convine orice situaţie în care America este contestată, şi am văzut că în lumea arabă vocea străzii deseori este foarte critică, să nu spun mai mult, la adresa la adresa Americii. Şi în al treilea rând este acest detaliu, că orice creştere a preţului la petrol avantajează Rusia. Deci, într-un fel, atacul Hamas-ului asupra Israelului ajută campania de război a Rusiei din Ucraina. Prin simplul fapt al creşterii preţului la petrol bugetul Rusiei are de câştigat. Din acest punct de vedere, ar zice că Rusiei i-a convenit foarte bine, drept care nu am fost deloc surprins ieri (joi - n.red.), când lideri Hamas au fost la Moscova. Stau şi mă întreb care va fi natura relaţiilor viitoare dintre Statul Israel şi Rusia, mai ales că în Israel sunt totuşi foarte mulţi, cred că mai mult de un milion de cetăţeni care provin din fosta Uniune Sovietică, a căror limbă maternă este rusa. Şi stau să mă întreb cum vor evolua aceste relaţii între Israel şi Rusia în deceniul următor", a spus Adrian Cioroianu.

Reacția lui Erdogan la conflictul Israel-Hamas, un mesaj pentru populația de religie islamică

Acesta a explicat şi poziţionarea Turciei în conflictul din Fâşia Gaza prin prisma întoarcerii ţării la rădăcinile sale religioase islamice.

„Turcia s-a poziţionat şi aş spune că nu este o mare surpriză. Să ne înţelegem, Turcia este un membru NATO, dar nu este un stat european. Campania lor, dorinţa lor de integrare în Uniunea Europeană era la un moment dat dorinţa oficială a statului, acum nu e foarte limpede în ce măsură administraţia Erdogan mai consideră o prioritate acest lucru. Dar înainte de orice, preşedintele Erdogan este un preşedinte care s-a reîntors oarecum la rădăcinile religioase ale Turciei, islamul e o componentă importantă a noii politici a preşedintelui Erdogan încă de când era prim-ministru. Şi, în aceste condiţii, ce a declarat preşedintele Erdogan despre Palestina, despre Statul Israel, nu e o surpriză, pentru că el a vorbit pentru cei de religie islamică din toată zona. Sigur, Turcia nu e un stat arab, dar religia îi uneşte cu sunniţii din ţările arabe. Deci orizontul său atunci când s-a adresat nu a fost Europa, nu au fost partenerii din NATO, care, majoritatea, au fost surprinşi. Ţinta mesajelor sale este această populaţie sunnită de religie islamică din toată zona Orientului Mijlociu şi Apropiat", a spus Cioroianu.

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi director al Bibliotecii Naţionale a României. Este autor a mai multor volume de istorie, culegeri de eseuri pe teme istorice sau politice, scenarii pentru documentare istorice de televiziune.

Cel mai recent volum, „Frumoasă era Sena pe sub florile mele", dedicat perioadei mandatului de ambasador UNESCO, a fost prezentat, vineri, la Focşani, în cadrul Târgului de Carte, în prezenţa autorului.