Iranul amenință SUA și dă Washingtonului două zile să accepte cerințele Teheranului. Negocierile prin mediatori continuă

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a cerut Washingtonului ca, în două zile, să accepte cerințele Teheranului, între care încetarea ostilităților „pe toate fronturile”. Apelul vine după alegerile intermediare din SUA, la care republicanii au avut rezultate slabe. Între timp, președintele Donald Trump spune că reluarea atacurilor americane este „foarte puțin probabilă” dacă Iranul face progrese spre un acord.

Abbas Araghchi, șeful diplomației iraniene Foto: Getty Images

Într-un mesaj pe X, Araghchi a avertizat că, în cazul unui refuz, Teheranul este pregătit pentru o confruntare dură cu Statele Unite.

„Alegătorii americani și-au făcut alegerea. Este rândul Casei Albe să și-o facă pe a sa. Fie alegeți războiul, și atunci luptătorii noștri vigilenți și căliți în bătălii vor dezlănțui iadul asupra voastră”, a scris el.

Ce spune Trump

Într-un interviu pentru CNN, duminică, Trump a declarat că noi atacuri americane sunt „foarte puțin probabile” dacă Teheranul înaintează spre un acord privind programul nuclear și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Pentru emisiunea „60 Minutes” a CBS, el a spus că nu își dorește o escaladare a războiului.

Totuși, Trump a precizat că totul depinde de acceptarea de către Iran a unui acord în termenii Washingtonului. El nu a exclus noi lovituri, iar militarii americani din regiune sunt pregătiți să acționeze la ordinul său.

Pe 6 noiembrie, Trump a anunțat că armata americană a lovit din nou, într-o măsură limitată, ținte din Iran, printre care instalații de apărare antiaeriană. Presa de stat iraniană a relatat două explozii lângă orașul Suza, de pe insula Qeshm, aflată în apropierea unei rute maritime importante pentru transportul petrolului. Trump a descris operațiunea drept „minoră”.

Ce s-a schimbat după alegeri

Rezultatele alegerilor intermediare au adăugat o nouă dimensiune negocierilor. Vicepreședintele JD Vance a spus, după scrutin, că războiul a fost printre motivele înfrângerii republicanilor. Trump a declarat pentru „60 Minutes” că nu este în dezacord cu această evaluare și a recunoscut că alegătorilor „nu le-a plăcut războiul”. El a apărat însă decizia de a ataca Iranul și a spus că, dacă ar trebui să o ia din nou, răspunsul ar fi „un da categoric”.

Iranul încearcă să folosească rezultatul alegerilor pentru a-și întări poziția în negocieri.

Negocieri discrete, cu mediere din partea Qatarului

Potrivit relatărilor, Iranul și SUA poartă discret discuții pentru un acord care ar putea evita reluarea unui război total și ar deschide calea unor negocieri mai ample. Ambele părți și Qatarul, care are rol de mediator, au oferit puține detalii, deși activitatea diplomatică s-a intensificat după alegerile de marți, relatează CNN.

Qatarul pune în circulație un document-cadru, pe care Washingtonul și Teheranul îl modifică. Procesul durează de săptămâni, posibil de luni de zile, dar s-a accelerat în ultimele zile, pe fondul temerilor legate de noi lovituri. Trump urmează să se întâlnească luni, la Washington, cu premierul qatarez, șeicul Mohammed bin Abdulrahman al Thani.

Speranțele de acord sunt temperate de Washington. Secretarul de stat Marco Rubio a spus duminică că nu ar putea afirma că „suntem în pragul unui progres”. Înainte de a pleca la Paris, la reuniunea miniștrilor de externe din G7, el a declarat că discuțiile „nu au fost foarte productive”, deoarece cerințele Iranului sunt „inacceptabile, iar uneori scandaloase, ridicole și nerealiste”.

Care sunt cerințele fiecărei părți

Fiecare parte are cerințe care, pe hârtie, sunt inacceptabile pentru cealaltă.

Programul nuclear. Trump vrea eliminarea programului nuclear iranian, pe care Teheranul îl consideră o chestiune de suveranitate națională. Iranul susține că programul servește producerii de energie, nu scopurilor militare.

Uraniul îmbogățit. Sute de kilograme de uraniu îmbogățit, material necesar pentru o armă nucleară, se află ascunse undeva în Iran. Teheranul folosește aceste rezerve drept pârghie în negocieri. Potrivit unor relatări, Washingtonul vrea ca uraniul să fie diluat sau transferat într-o altă țară. Nu este clar cât de mult au avansat părțile pe acest punct.

Strâmtoarea Ormuz și precondițiile. Public, Iranul afirmă că nu va negocia programul nuclear și nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz decât dacă sunt îndeplinite șapte precondiții, printre care încetarea războiului „pe toate fronturile” și ridicarea blocadei maritime. Detaliile nu au fost făcute publice. Teheranul vrea să administreze strâmtoarea, prin care statele arabe bogate își exportă cea mai mare parte a petrolului și gazelor.

Economia. Iranul, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, vinde tot mai greu țiței pe piețele globale din cauza sancțiunilor americane. Miliarde de dolari în active iraniene rămân înghețate în bănci străine. Washingtonul pare să analizeze o relaxare a restricțiilor, care ar putea reduce presiunea economică asupra populației, în condițiile unei inflații record.

Despăgubiri. Teheranul cere compensații de la SUA pentru uciderea liderului suprem Ali Khamenei și a principalilor comandanți militari de către americani și israelieni, la începutul războiului, în februarie.

Ce blochează înțelegerea

Până acum, niciuna dintre părți nu a cedat. Încrederea Teheranului în Washington aproape a dispărut după rundele succesive de conflict deschis, iar Iranul nu uită că războiul a izbucnit în timp ce se desfășurau negocieri nucleare cu SUA. Teheranul se teme că, dacă renunță la pârghiile sale, SUA și Israelul ar putea ataca din nou, iar țara ar rămâne vulnerabilă și fără instrumente de negociere. Dacă ar fi atacat după ce a redeschis Ormuzul și a renunțat la controlul asupra uraniului îmbogățit, Iranul ar fi într-o poziție și mai slabă.

Trump încearcă să împace relațiile cu partenerii arabi și cu Israelul, care văd Republica Islamică drept o amenințare, și ar fi criticat dacă ar încheia războiul fără o concesie majoră din partea Iranului. Teheranul vrea, la rândul său, să își protejeze aliații regionali din Liban, Irak și Yemen, aflați de trei ani sub o presiune existențială.

În septembrie, rebelii houthi din Yemen, aliați ai Iranului, au lansat o ofensivă fulger și au preluat controlul asupra Bab al-Mandeb, un alt punct strategic de pe Marea Roșie, ceea ce îi oferă Teheranului o posibilă influență asupra unei alte căi navigabile. De atunci, houthii și-au intensificat atacurile asupra Arabiei Saudite, ca reacție la sprijinul militar acordat de Riad guvernului yemenit.

Vecinii arabi ai Iranului sunt divizați în privința unui acord care ar oferi prea multă putere Teheranului și i-ar consolida hegemonia dorită. Controlul asupra Ormuzului ar contrazice și cerințele SUA, care vor căi navigabile deschise și nu ar dori să consfințească unul dintre principalele câștiguri ale Iranului din război.

Va fi reluat războiul?

Au avut loc unele atacuri, dar ambele părți le-au minimalizat, un semn că niciuna nu vrea să saboteze negocierile. Unele publicații susțin că discuțiile s-au apropiat de un acord, iar The New York Times a scris că Iranul este dispus să reia negocierile nucleare. Nu există o confirmare independentă, dar orice concesie iraniană pe tema programului nuclear, ba chiar și disponibilitatea de a discuta subiectul, ar fi considerat un progres.

Riscul unui război total rămâne totuși real. SUA au în Orientul Mijlociu o prezență militară vastă, care ar putea lansa un atac major la ordinul lui Trump. Navele care transportă petrol și gaze prin Ormuz continuă să fie atacate de Iran. Washingtonul oferă o recompensă de până la 20 de milioane de dolari pentru informații despre programul nuclear iranian și a creat o grupare operativă pentru a împiedica Teheranul să folosească rutele terestre pentru transferul de arme avansate și alte materiale, semne că presiunea crește, nu scade.

Totodată, susținătorii liniei dure de la Teheran, care consideră că Iranul a ieșit deja victorios din război, folosesc înfrângerea lui Trump în alegeri pentru a cere un preț mai mare pentru ieșirea din conflict. Dacă liderii mai reformiști implicați în discuții vor ajunge la un acord, ei ar putea întâmpina opoziție în țară. În ultimele săptămâni, comandanți militari iranieni au repetat avertismentele că țara dispune de arme capabile să lovească mai multe ținte și să provoace pagube mai mari decât până acum.