Invazia terestră în Gaza, inevitabilă. Care sunt regulile războiului și cum se aplică în cazul conflictului dintre Israel și Hamas

Dreptul internațional umanitar dictează regulile pe care trebuie să le urmeze combatanții cu un principiu central conform căruia „civilii nu trebuie să fie ținta”.

Război între statul Istrael și gruparea Hamas

Pe fondul ororii provocate de atacurile Hamas asupra Israelului și de răspunsul armatei israeliene din Gaza, au existat apeluri pentru ca ambele părți să respecte dreptul internațional și acuzații de încălcare a acestuia, scrie theguardian.com.

Așadar, care este cadrul de legi internaționale care ar trebui să guverneze războiul sau conflictele armate?

„Civilii nu ar trebui să fie vizați...”

Metodele și mijloacele de război permise sunt dictate de dreptul internațional umanitar, sau jus in bello, care include convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele din 1977.

Un principiu central al dreptului umanitar internațional, care se aplică tuturor participanților, nu doar actorilor statali, este că civilii nu ar trebui să fie ținta unor atacuri. În plus, acesta dictează că un atac nu trebuie să fie efectuat dacă "se așteaptă să provoace pierderi accidentale de vieți omenești în rândul civililor, răniri ale civililor, deteriorări ale obiectelor civile sau o combinație a acestora" care ar fi excesivă în raport cu câștigurile militare anticipate.

Există multe alte dispoziții care interzic, de asemenea, luarea de ostatici, distrugerea și însușirea excesivă a bunurilor și atacurile asupra spitalelor. O altă dispoziție prevede că trebuie permis accesul la ajutor umanitar pentru civilii aflați în nevoie.

Autoapărare

În dreptul internațional, jus ad bellum se referă, de asemenea, la condițiile în care statele pot recurge la război sau la utilizarea forței armate.

Autoapărarea, citată de Israel în răspunsul său, este una dintre justificările pentru război, articolul 51 din Carta ONU păstrând acest drept "dacă are loc un atac armat".

Cu toate acestea, exercitarea acestui drept de autoapărare este încă supusă dreptului umanitar internațional. Cu alte cuvinte, exercitarea legală a legitimei apărări nu permite unui stat să recurgă la mijloace nelimitate și este supusă jus in bello pentru a minimiza suferința în conflictele armate.

Acest aspect va deveni o problemă mai importantă în zilele următoare, pe măsură ce atenția se va îndrepta către Gaza.

Marți, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat: "Israelul are dreptul de a se apăra, dar acest lucru trebuie să se facă în conformitate cu dreptul internațional și cu dreptul umanitar”.

Crime internaționale

Există, de asemenea, dreptul penal internațional, care intră în competența Curții Penale Internaționale și a instanțelor naționale. CPI are jurisdicție asupra persoanelor pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid și, într-o măsură limitată, pentru crima de agresiune (purtarea unui război ilegal). CPI descrie crimele de război ca fiind "încălcări grave ale convențiilor de la Geneva", precum și "alte încălcări grave ale legilor și obiceiurilor aplicabile în conflictele armate internaționale".

Acestea cuprind încălcări ale dreptului umanitar internațional, inclusiv unele dintre dispozițiile detaliate mai sus.

Crimele împotriva umanității includ crima, exterminarea și deportarea sau transferul forțat al populației "atunci când sunt comise în cadrul unui atac sistematic sau de amploare îndreptat împotriva oricărei populații civile, în cunoștință de cauză".

Crimele de război și crimele împotriva umanității par a fi cele mai probabile infracțiuni care vor fi investigate și inculpate în contextul conflictului actual.

Ambele părți s-au confruntat, de asemenea, cu acuzații de genocid, deși este o infracțiune mai greu de urmărit, fiind interzise "actele comise cu intenția de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios". Spre deosebire de crimele de război, crimele împotriva umanității și genocidul nu trebuie să fie legate de un conflict armat.

Israelul nu este membru al CPI, dar Palestina a aderat în 2015, iar crimele comise pe teritoriul Palestinei (de către orice cetățean, inclusiv nepalestinieni) și de către cetățeni palestinieni (pe teritoriul său sau în afara acestuia) pot intra sub jurisdicția CPI.

În 2021, CPI a deschis o anchetă privind presupuse crime de război în teritoriile palestiniene comise atât de israelieni, cât și de palestinieni, inclusiv în timpul războiului din Gaza din 2014. Israelul s-a opus cu înverșunare acestei anchete.