Haos în Bolivia: Senatoarea Jeanine Anez s-a proclamat preşedinte interimar. Din Mexic, Evo Morales promite să continue lupta

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Al doilea vicepreşedinte al Senatului, Jeanine Anez, s-a proclamat marţi preşedinte interimar al Boliviei, în pofida lipsei cvorumului în Parlament, motivând că este "necesar să se creeze un climat de pace socială" într-o ţară zguduită de o profundă criză politică, relatează AFP. Fostul preşedinte, Evo Morales a ajuns în Mexic şi promite că „lupta continuă“.

"Dorim convocarea cât mai rapidă a alegerilor", a adăugat senatoarea din opoziţie care a revendicat preşedinţia interimară după demisia preşedintelui Evo Morales şi a succesorilor acestuia prevăzuţi de Constituţie, vicepreşedintele Alvaro Garcia Linera, preşedintele şi vicepreşedintele Senatului, precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor.

Luni, Jeanine Anez şi-a anunţat intenţia de a convoca alegeri pentru a avea „un preşedinte ales pe 22 ianuarie“, data la care, înaintea crizei, urma să fie învestit noul şef al statului.

Avocat, în vârstă de 52 de ani, o figură puţin cunoscută din afara ţării, Anez a declarat că a luat frâiele pentru a pacifica Bolivia după protestele care au declanşat o criză politică profundă, scrie El Pais.

Pentru Bolivia, Jeanine Anez nu este prima femeie preşedinte: în noiembrie 1979, la 58 de ani, Lidia Gueiler Tejada a preluat şrfia statului, pentru o perioadă de doar 244 de zile, pentru că în iulie 1980 a fost răsturnată de la putere de către generalul Luis García Meza, scrie publicaţia Clarin.

   Evo Morales, demisionat duminică după ce a fost abandonat de armată, a anunţat luni seara pe Twitter că pleacă în Mexic, dar că va reveni „în curând cu mai multă forţă şi energie“.

 Evo Morales a ajuns în Mexic şi promite că „lupta continuă“

Fostul preşedinte bolivian Evo Morales, care s-a declarat în pericol în ţara sa, a sosit marţi în Mexic, unde a obţinut azil politic, în timp ce Senatul din La Paz trebuie să-l desemneze pe şeful interimar al statului, transmite AFP.

„Lupta continuă“, a declarat Morales, promiţând că nu va înceta să „facă politică“. „Această lovitură de stat nu mă va face să-mi schimb opiniile politice“, a adăugat el, spunând că a „renunţat pentru a evita mai multă violenţă“. „Toate popoarele au dreptul să se elibereze“, a mai afirmat Morales, după ce a mulţumit Mexicului că i-a „salvat viaţa“.

Evo Morales era însoţit, printre alţii, de fostul său vicepreşedinte Alvaro Garcia Linera şi de ex-ministrul sănătăţii, Gabriela Montano.

El a fost salutat pe aeroport de ministrul de externe mexican Marcelo Ebrard, care i-a urat „bun-venit din partea preşedintelui Manuel Andres Obrador şi a întregului popor mexican“.

Evo Morales, demisionat duminică după ce a fost abandonat de armată, a anunţat luni seara pe Twitter că pleacă în Mexic, dar că va reveni „în curând cu mai multă forţă şi energie“.

Morales s-a găsit din ce în ce mai izolat pe măsură de criza politică s-a accelerat brusc în Bolivia, unde greva generală şi manifestaţiile paralizau ţara de zece zile.

Duminică seara, mii de bolivieni au ieşit pe străzi pentru a sărbători plecarea lui Evo Morales, după valul de contestare în care trei persoane şi-au pierdut viaţa şi 383 au fost rănite.

Dar situaa nu este tensioată numai în Bolivia, ci şi în alte state din America latină, o regiune în care stânga este încă puternică şi pasională iar democraţiile fragile. Liderii din Venezuela, Nicaragua şi Cuba sunt de partea lui Evo Morales. În Brazilia, fostul preşedinte Lula da Silva, care tocmai a ieşit din închisoare unde a stat peste un an şi jumătate sub acuzarea de corupţie, este un simpatizant al lui Morales. Dar nu şi actualul preşedinte de dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro.

În Argentina, guvernul preşedintelui liberal Mauricio Macri, aflat la sfârşit de mandat, nu-şi ascunde ascunde satisfacţia în urma plecării lui Morales, dar noul preşedinte argentinian, Alberto Fernandez, peronist de centru-stînga, deplânge “lovitura de stat” din Bolivia. Un continent latino-american divizat reacţionează deci în faţa acestei crize boliviene.   

Evo Morales a fost primul preşedinte bolivian avînd origini amerindiene, în ţara latino-americană cu cel mai mare procent de amerindieni. Dintre cei 11 300 000 de bolivieni, 62 la sută sunt, cum se spune în limbaj mediatic, indigeni, urmaşi ai incaşilor care trăiau pe platourile Munţilor Anzi. Venirea la putere a lui Morales, în 2006, cu un proiect socialist şi multe măsuri în favoarea celor mai defavorizate pături ale populaţiei, a fost un moment de speranţă în Bolivia. Evo Morale a reuşit chiar să modifice Constituţia pentru ca amerindienii să aibă mai multe drepturi. Din 1825, de când şi-a obţinut independenţa, Bolivia este însă foarte des marcată de tulburări politice. De atunci încoace sunt recenzate 200 de puciuri sau tenative de lovituri de stat, iar uneori s-a întâmplat ca în doar 48 de ore să se producă două sau chiar trei răsturnări de guvern.

Şi din punct de vedere economic Bolivia reprezintă şi ea un paradox. Este una dintre ţările cele mai sărace din America latină, dar dispune de a doua mare rezervă de gaz de pe continent. Anul trecut Bolivia a afişat o creştere economică de invidiat, 4,2 la sută, iar naţionalizările iniţiate de Evo Morales în diferite sectoare economice au avut ca efect deblocarea unor bugete importante pentru programe sociale. Cu o lună în urmă nimeni nu credea că o explozie de nemulţumire atât de puternică l-ar putea forţa pe Evo Morales să plece în exil, deşi se bănuia că rezultatul alegerilor prezidenţiale a fost falsificat. Fără îndoială, acest om care a cunoscut sărăcia extremă în tinereţea sa prinsese gustul puterii şi manevra pentru a se menţine în fruntea statului pe viaţă. El este însă, poate, şi victima unui val de revolte şi nemulţumire care traversează întregul continent.

Nici în Chile nimeni nu bănuia că ar putea să se producă o veritabilă revoltă de masă în urma unei simple măsuri de scumpire a preţului la biletul de metrou. Un editorialist argentinian, Federico Merke, vede în toate aceste mişcări din America latină o revoltă a claselor mijlocii. În Ecuador, în Brazilia, în Mexic, în Peru nemulţumirile populare, chiar dacă nu par să aibă toate aceeaşi cauză, sunt expresia unor inegalităţi tot mai grave de pe planetă.

 

SUA cer cetăţenilor americani să nu mai călătorească în Bolivia

Washingtonul i-a sfătuit marţi pe cetăţenii americani să nu mai călătorească în Bolivia din cauza "tulburărilor civile" şi a limitat prezenţa sa diplomatică în ţară, a anunţat Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat.

"Nu călătoriţi în Bolivia din cauza tulburărilor civile", scrie în recomandările făcute turiştilor de ministerul american.

Departamentul de Stat "a ordonat plecarea unor membri ai familiilor şi a autorizat plecarea angajaţilor neesenţiali ai guvernului american din cauza instabilităţii politice din Bolivia", a adăugat sursa.

Pe de altă parte, procurorul general al Boliviei, Juan Lanchipa, a informat marţi că şapte persoane şi-au pierdut viaţa, dintre care patru ucise de gloanţe, în violenţele postelectorale din ţară care au condus la demisia preşedintelui Evo Morales.

Două persoane au murit la La Paz (vest), două la Santa Cruz (est) şi trei într-o serie de altercaţii la Cochabamba (centru), a precizat Juan Lanchipa care a anunţat deschiderea unor anchete asupra fiecărui caz.

Un precedent bilanţ al valului de violenţe izbucnit după realegerea contestată, la sfârşitul lui octombrie, a lui Evo Morales menţionase trei morţi, notează AFP.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite