"Generaţia ‘89" nu mai este interesată de politică

Tinerii din răsăritul Europei, născuţi după căderea comunismului, sunt chemaţi pentru prima oară la vot, dar exercitarea acestui drept civic îi lasă indiferenţi 1989 a rămas în

Tinerii din răsăritul Europei, născuţi după căderea comunismului, sunt chemaţi pentru prima oară la vot, dar exercitarea acestui drept civic îi lasă indiferenţi

1989 a rămas în memoria cetăţenilor din fostele state comuniste drept anul marilor schimbări geopolitice. Semnalul l-a dat Polonia, care a organizat primele alegeri democratice, a urmat căderea Zidului Berlinului şi apoi s-au prăbuşit în cascadă toate regimurile comuniste din Europa Centrală şi de Est.

Au urmat ani de criză economică şi politică, până când 10 din fostele state comuniste s-au alăturat UE şi NATO. Sociologii susţin că, la 18 ani de la căderea comunismului, prima generaţie care a crescut în ţările est-europene tinde să fie stresată, individualistă şi nu este interesată de politică sau de implicarea în societate. Pe valori precum patriotismul ori loialitatea faţă de societate nu dau prea mulţi bani.

Aceşti tineri care au ajuns acum la vârsta majoratului nu au cunoscut perioada în care alimentele erau raţionalizate, nici frigul din cămine iarna sau cele câteva ore de program ale televiziunilor naţionale consacrate marilor realizări ale epocii de aur.

Anul acesta, în multe aceste state au loc alegeri legislative sau anticipate, iar tânăra generaţie e chemată şi ea la vot. Electorul născut în 1989 este uşor de identificat. Îl găseşti în parcuri având în mână o sticlă de bere, pe role, în fast-fooduri, dar şi în sălile sau pe holurile universităţilor.

Un studiu european recent arată că, dintre europenii cu vârste cuprinse între 15 şi 30 de ani, tinerii bulgari sunt cel mai puţin interesaţi de viaţa politică sau de societatea civilă din Bulgaria. Numai 7% din ei s-au arătat dornici să se alăture unei organizaţii nonguvernamentale sau unei asociaţii caritabile.

Jobul, mai interesant

Tot Bulgaria deţine un "record" trist în rândul ţărilor UE: o cincime din tineri nu ştiu că acţiunile lor pot influenţa viaţa politică! "Lipsa de interes a tinerilor faţă de politică reprezintă o problemă foarte serioasă", afirmă Svetoslav Spassov, preşedintele Comisiei pentru tineret şi sport din parlamentul de la Sofia.

"În 1996, tinerii au fost vârful de lance al manifestaţiilor care demonstrau în faţa parlamentului bulgar pentru a obţine demisia ultimului guvern postcomunist. Acum, sunt mult mai preocupaţi să-şi găsească un serviciu bine plătit, să-şi cumpere o maşină sau o casă", mai spune Spassov.

Politica e pentru "nulităţi"

De fapt, mulţi tineri din Bulgaria recunosc că evită să vorbească despre politică pentru a nu fi ironizaţi de prieteni sau pentru a fi catalogaţi drept "nulităţi". Atunci când sunt întrebaţi despre dezbaterile politice de la Sofia, mulţi ridică din umeri: "Nu înţeleg nimic". "Au un mod de viaţă totalmente diferit faţă de cel pe care îl aveam noi la vârsta lor", spune Ivo Tsanev, şeful de campanie al partidului Uniunea Forţelor Democrate (SDS, de dreapta), citat de "Courrier international".

"Noi suntem acum în politică datorită părinţilor noştri. Părinţii acestor tineri nu se gândesc acum decât cum să le asigure copiilor o viaţă mai bună", explică Tsanev. Tânărul Iavor îşi câştigă banii de buzunar din scenete improvizate pe stradă împreună cu un prieten. Părinţii lui se declară mai mult decât mulţumiţi, pentru că băiatul lor nu vinde droguri şi nu are prieteni delincvenţi.

Politicienii de la Varşovia curtează "instalatorul polonez"

Nici în Polonia lucrurile nu stau mai bine. Studiile arată că aproape o treime din tineri vor să se stabilească într-o altă ţară pentru o viaţă mai bună şi pentru a obţine bunuri materiale pe care nu şi le pot permite acasă. "Viaţa este stresantă la Varşovia.

Eşti permanent preocupat de lipsa banilor", susţine Pawl Zaboklick, care a părăsit Polonia în 2005 pentru a lucra în Marea Britanie. Vladka Soudkova, mama unei tinere născute în 1989, povesteşte cum a sperat că, odată cu înlăturarea regimului comunist, fiica sa, Kistyna, să nu mai resimtă lipsurile pe care le-au resimţit ea şi soţul său. Tinerii au parte acum de democraţie, dar aceasta este însoţită de un grad de nesiguranţă cu privire la viitor pe care părinţii lor nu l-au cunoscut.

"Copiii noştri au mai multe opţiuni, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că se descurcă mai bine", spune Vladka. "Când eram tânără aveam bani să cumpărăm un apartament, însă nu existau apartamente de vânzare. Acum există case, însă nu avem bani să le cumpărăm", precizează o altă poloneză care a trăit în perioada comunistă.

Clasa politică poloneză îşi aduce aminte de tineri doar în perioada electorală. Cel mai mare partid de opoziţie din Polonia încearcă să obţină sprijinul milioanelor de imigranţi polonezi din Marea Britanie, promiţându-le slujbe bine plătite acasă, dacă reuşeşte să câştige alegerile legislative anticipate din 21 octombrie.

Donald Tusk, liderul partidului liberal de centru-dreapta Platforma Civică, principalul rival al partidului conservator Lege şi Justiţie al fraţilor Kaczynski, speră că sprijinul imigranţilor îi va spori şansele la alegerile parlamentare din 21 octombrie. Majoritatea polonezilor care au emigrat nu vor însă să voteze. Analiştii spun că guvernarea Kaczynski, marcată de lupte interne şi conflicte cu alte ţări, i-a îndepărtat de politică pe expatriaţii polonezi.

Ce vor tinerii de la Uniunea Europeană

Tinerii născuţi în '89 sunt interesaţi, în primul rând, cum să câştige mai mulţi bani, cum să trăiască mai bine, cum să-şi clădească o carieră pe competenţe, şi nu pe criterii politice. Sociologii susţin că acesta este un semnal de normalitate, o situaţie care se regăseşte în toate statele foste comuniste. Noile economii capitaliste oferă nenumărate posibilităţi şi promisiunea tuturor bunurilor ce pot fi achiziţionate cu bani, despre care însă tinerii spun că nu şi le pot permite. Din această cauză îşi încearcă norocul în "vechile democraţii".

Generaţia '89 cere de la Uniunea Europeană un sistem de educaţie accesibil tuturor şi mai multe fonduri pentru ONG-uri. Tinerii au mai cerut Bruxelles-ului o reformă a instituţiilor europene, în care Parlamentul European să codecidă în toate domeniile de activitate şi să aibă dreptul de a iniţia proiecte de lege, în care Comisia Europeană să fie un adevărat executiv european, în subordinea Consiliului şi parlamentului. Ei au mai cerut un sistem de luare a deciziilor mai democratic şi o mai bună comunicare cu cetăţenii.

55% din tinerii din UE nu se implică în nimic, 20% sunt dinamici în activităţi sportive, 10%, în organizaţii de tip religios şi educaţionale. Restul se ocupă de afaceri, politică şi ajutorare internaţională. Cei mai mulţi îşi doresc o slujbă bine remunerată şi un mediu de lucru plăcut, prima opţiune aparţinând domeniului IT (programator, operator calculator, realizare de site-uri web). Nici modul cum funcţionează sistemul de sănătate nu-i lasă indiferenţi pe tineri.

"Agenţii de legătură" ai lui Putin

Generaţia '89 din Rusia mai este numită şi "generaţia Putin". Cu toate că erau bebeluşi pe timpul marii Uniuni Sovietice, un studiu al centrului "Iuri Levada" arată că majoritatea tinerilor ruşi califică prăbuşirea URSS drept o tragedie, iar două treimi din ei consideră America drept rival şi duşman.

Culmea, îl admiră pe fostul dictator sovietic Iosif Visarionovici Stalin, pe care îl consideră un lider înţelept. Acest lucru nu este de mirare, din moment ce noul manual de istorie contemporană a Rusiei (1945-2006), realizat la comanda Kremlinului, justifică represaliile staliniste şi laudă era Putin.

De când a venit la putere, actualul locatar de la Kremlin s-a preocupat să-şi atragă tinerii. A înfiinţat o organizaţie de tineret pe lângă formaţiunea politică care îi este loială, Rusia Unită. Mişcarea de tineret pro-Kremlin a anunţat că va înfiinţa patrule în oraşele Rusiei pentru menţinerea ordinii în timpul viitoarelor alegeri legislative şi prezidenţiale, relatează Reuters.

Grupul "Naşi", care are ca obiectiv susţinerea lui Vladimir Putin în faţa inamicilor din ţară şi străinătate, a devenit foarte cunoscut anul trecut, când l-a hărţuit luni de zile pe ambasadorul britanic, după ce acesta participase la o conferinţă anti-Kremlin.

Duminică, circa 15.000 de militanţi ai acestei organizaţii, veniţi din diferite regiuni ale Rusiei, s-au adunat la Moscova pentru a sărbători cei şapte ani petrecuţi la putere de preşedintele rus. Îmbrăcaţi toţi cu veste noi din pânză albă pe care scria "Naşi" (Ai noştri) şi având pe cap şepci de culoare roşie, tinerii fluturau drapele roşii având o cruce albă în diagonală, precum şi drapelul tricolor al Rusiei.

Tinerii şi tinerele denumiţi "comisari", având rucsacuri pe care scria "agent de legătură al preşedintelui", s-au răspândit în 800 de locuri ale capitalei pentru a le propune tinerilor moscoviţi să trimită mesaje SMS prin care să facă urări preşedintelui.

Politicienii ruşi cred că grupările de tineret "fabricate" în laboratoarele specialiştilor în PR politic vor acţiona la momentul potrivit după indicaţiile primite, dar cercetările sociologice îi contrazic. 80 la sută din tinerii ruşi nu au simpatii politice clare şi nici nu sunt atraşi de organizaţiile de tineret ale partidelor din Rusia.

Capitalismul rus i-a molipsit pe tineri de dorinţa de a face bani, după modelul oligarhilor. Ei nu mai pot fi cumpăraţi cu vodka sau manipulaţi cu televizorul. Pentru politicienii ruşi, cei peste 20 milioane de tineri cu drept de vor reprezintă o serioasă necunoscută.

Fosta organizaţie a tinerilor comunişti est-germani a reînviat

Freie Deutsche Jugend (FDJ), organizaţia de tineret a comuniştilor est-germani, a reînviat recent şi se află într-o căutare permanentă de noi membri. În fosta RDG, apartenenţa la această organizaţie era o obligaţie, căreia foarte puţini i se puteau sustrage.

După declinul comunismului în anii '90, şi FDJ a căzut în dizgraţie. Până duminica trecută, zi în care Piaţa Alexanderplatz a fost locul în care mai mulţi tineri s-au adunat pentru a marca a 58-a aniversare a fostei RDG. Apariţia în plin centrul capitalei germane a membrilor FDJ îmbrăcaţi în tricouri albastre a stârnit îngrijorare în rândul unei părţi a presei, dar şi a serviciilor interne de informaţii care urmăresc cu atenţie mişcările antidemocratice din Germania.

"Pe vremuri, inamicul nostru erau Statele Unite, astăzi este Republica Federală Germană", susţine liderul organizaţiei, Ringo Ehlert, care, la 29 de ani, recunoaşte că nu îşi aminteşte prea multe despre fosta RDG. Cu toate acestea, el afirmă că fosta Germanie de Est este adevărata lui patrie, "anexată" de imperialiştii din Vest. FDJ, echivalentul UTC-ului românesc, a fost creată în 1946.