Erdogan nu vrea să fie mai prejos decât Emiratele Arabe Unite. Vrea ca Turcia să ajungă pe Lună până în 2023
0
Turcia vrea să ajungă pentru prima dată pe Lună în cadrul programului său naţional spaţial în 2023, a declarat marţi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, relatează Reuters.
„Prima aselenizare se va face cu rachetele noastre hibride naţionale şi autentice care vor fi lansate pe orbită la sfârşitul anului 2023 prin cooperare internaţională”, a afirmat Erdogan, detaliind o misiune în două faze.
Erdogan nu a furnizat mai multe detalii privind această cooperare. Luna trecută, Erdogan a discutat cu şeful Tesla şi SpaceX Elon Musk despre o posibilă cooperare în domeniul tehnologiilor spaţiale cu companii turce.
În cadrul unui eveniment desfăşurat la Ankara, Erdogan a anunţat un program cu zece obiective strategice, printre care se numără şi trimiterea unui cetăţean turc într-o misiune ştiinţifică în spaţiu.
Luna trecută, Turcia a lansat satelitul Turksat 5A pe orbită din SUA, în urma unei cooperări cu SpaceX. Satelitul Turksat 5B urmează să fie lansat în al doilea trimestru al lui 2021.
Turcia intenţionează să-şi realizeze obiective strategice în spaţiu în termen de zece ani, a mai spus Erdogan, adăugând că ţara îşi va ameliora tehnologiile de lansare a sateliţilor şi că va înfiinţa un port spaţial împreună cu alte ţări aliate.
„Picioarele noastre vor fi pe Pământ, iar ochii noştri vor fi în spaţiu. Rădăcinile noastre vor fi pe Pământ, iar crengile noastre vor fi sus în cer”, a mai spus Erdogan.
Erdogan nu vrea să fie mai prejos decât Emiratele Arabe Unite. Prinţul moştenitor şi alte oficialităţi din Emiratele Arabe Unite au salutat plasarea pe orbita marţiană a sondei spaţiale Al-Amal (Speranţă), primul vehicul spaţial interplanetar lansat de un stat arab, transmite DPA.
Acest eveniment are o încărcătură simbolică specială şi pentru că în acest an se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea acestei uniuni statale.
Echipa din centrul de control al misiunii a izbucnit în ropote de aplauze când a primit confirmarea că sonda s-a plasat pe orbita stabilită.
"Îi felicit pe conducătorii şi pe oamenii din EAU. Vă felicit. Ceea ce aţi reuşit vă onorează pe voi şi ţara voastră", a declarat prinţul moştenitor Mohammed bin Zayed.
"Astăzi a început o nouă etapă a istoriei ştiinţifice arabe", a declarat într-un mesaj pe Twitter şi conducătorul Dubaiului, Mohammed bin Rashid.
Emiratele Arabe Unite au devenit astfel cea de-a 5-a ţară de pe glob care a reuşit să ajungă la Planeta Roşie şi să plaseze o sondă pe orbită, după SUA, Rusia, India şi UE.
Emiratele au lansat un ambiţios program spaţial care îşi propune inclusiv construirea unei colonii umane pe Marte până în anul 2117.
"Este povestea transformării unei întregi naţiuni", a declarat şi Sarah al-Amiri, ministrul de stat pentru tehnologii avansate al EAU şi preşedintele Agenţiei spaţiale a EAU. "Această misiune e despre următorii 50 de ani", a adăugat ea, reamintind că prima sondă a fost plasată pe orbita lui Marte în anul 1971 (sonda americană Mariner-9), anul formării acestei uniuni statale
"Următorii 50 de ani dispun deja de o bază solidă, ancorată adânc în ştiinţă, tehnologie, inovaţie şi creativitate", a mai susţinut ea.
Sonda Al-Amal urmează să rămână 2 ani pe orbită, adunând date despre atmosfera şi clima Planetei Roşii care vor fi împărtăşite cu comunitatea ştiinţifică internaţională.
În acest context, Turcia este dispusă să nu utilizeze sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400, dacă va ajunge la un acord cu Statele Unite pentru detensionarea relaţiilor legate de acest subiect, a declarat ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, într-un interviu publicat marţi de cotidianul Hurriyet, preluat de AFP.
"Suntem deschişi la o negociere după un model similar celui în vigoare pentru (rachetele - n. red.) S-300 prezente în insula Creta, în Grecia", a arătat oficialul.
În urma protestelor Turciei, Ciprul a renunţat în 1999 la desfăşurarea pe teritoriul său a rachetelor S-300 achiziţionate din Rusia. În urma unui acord cu Atena, armele respective au fost instalate în Creta; Grecia le-a folosit o singură dată, în cadrul unui exerciţiu de tir, în 2013.
Referitor la statutul "non-operaţional" al rachetelor din Creta, Akar a afirmat că nici Turcia nu trebuie să "utilizeze permanent" sistemele de apărare antiaeriană S-400, care "se folosesc în funcţie de natura ameninţării". "Vom lua o decizie", a adăugat el.
Achiziţia de armament rusesc a înrăutăţit relaţiile dintre Ankara şi Washington. Partea americană susţine că rachetele S-400 sunt incompatibile cu sistemele defensive ale NATO, alianţă în care Turcia este partenera Statelor Unite. În decembrie anul trecut, SUA au interzis eliberarea oricărui permis de export de arme către SSB, agenţia guvernamentală turcă răspunzătoare de achiziţiile de echipamente militare.
Înaintea acestor sancţiuni, Statele Unite au suspendat participarea Turciei la programul de producţie a avioanelor de luptă F-35, cele mai avansate modele americane, pe motiv că sistemele S-400 pot obţine informaţii tehnologice secrete despre aceste aeronave. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat vinerea trecută că poziţia Washingtonului privind acest subiect nu s-a schimbat şi a cerut Ankarei să renunţe la rachetele ruseşti.
Unii observatori consideră, potrivit AFP, că o eventuală decizie a Turciei de a nu utiliza sistemele S-400 ar putea satisface cerinţele americanilor.
Se încarcă comentariile...
