Divergenţe la Bruxelles pe tema permisului european de muncă

Planul Comisiei Europene de a atrage muncitori care nu fac parte din ţările UE întâmpină dificultăţi, întrucât o serie de state membre au îndoieli privind rolul birocraţiei de la Bruxelles

Planul Comisiei Europene de a atrage muncitori care nu fac parte din ţările UE întâmpină dificultăţi, întrucât o serie de state membre au îndoieli privind rolul birocraţiei de la Bruxelles în această privinţă, relatează publicaţia electronică "EUObserver".

Miniştrii europeni ai muncii şi internelor nu au reuşit să sprijine ideea reducerii deficitului de forţă de lucru cu ajutorul unor muncitori străini, în acelaşi timp cu eliminarea presiunilor generate de imigraţia ilegală. Cea mai mare controversă este permisul european de muncă sau cartea albastră, care permite oricărui muncitor care nu face parte din blocul european să fie angajat în orice ţară din Uniune.

Permisul de muncă ar trebui să limiteze perioada de şedere la doi ani, existând posibilitatea ca imigrantul să se mute într-un alt stat membru UE, atât timp cât contractul de muncă este valabil.

Executivul european şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că forţa de muncă în UE se micşorează din cauza îmbătrânirii populaţiei, iar nevoia de muncitori cu un nivel sporit de calificare este în creştere, într-o economie din ce în ce mai globalizată.

În Europa, nivelul muncitorilor cu calificare superioară care nu sunt cetăţeni comunitari este de 1,7 la sută din populaţia angajată, în timp ce în Australia este în jur de 10 procente, peste şapte în Canada şi peste trei în SUA.

Pe de altă parte, numărul persoanelor care locuiesc ilegal în ţările UE este estimat la opt milioane, iar 87 la sută din cei care intră pe teritoriul european au o educaţie precară. Accesul la muncă este restrictiv şi pentru mâna de lucru din noile state membre UE.