Cum a expus un copil pakistanez încercarea de muşamalizare a uciderii familiei sale de către forţele de ordine

FOTO Administraţia Punjab via BBC

Forţe antitero foarte bine antrenate au spus că au omorât patru „terorişti” ce aveau legătură cu gruparea Stat Islamic, în timpul unei „operaţiuni bazate pe informaţii ale serviciilor secrete”, la sud-vest de Lahore, după ce aceştia ar fi deschis focul asupra unor ofiţeri, potrivit BBC.

Trei alţi „terorişti” au fugit de la faţa locului cu o motocicletă, înspre periferiile oraşului Sahiwal, potrivit declaraţiilor poliţiei.

Însă la scurt timp după incident, Umair Khalil a început să discute cu reporterii în spital-şi povestea pe care a spus-o a fost cu totul diferită.

El a povestit că familia sa călătorea de la Lahore spre nunta unui membru al familiei, într-o maşină condusă de un prieten al tatălui său, când au fost opriţi de poliţie la o cabină de taxare.

„Tatăl meu le-a spus să ne ia banii şi să nu ne împuşte. Dar au început să tragă,” a spus Umair.

Părinţii săi-care deţineau un magazin alimentar-au fost ucişi, alături de sora sa de 12 ani şi de prietenul de familie care conducea autovehiculul.

Umair şi două surori mai mici care au supravieţuit au fost găsiţi, mai târziu, la o benzinărie din apropiere.

Un video cu declaraţia lui Umair, care a demontat versiunea evenimentelor susţinută de poliţie, a început să se răspândească între utilizatorii pakistanezi de social media. Apoi a apărut o filmare din timpul incidentului, care susţinea povestea băiatului.

Făcută de martori, filmarea arăta cum poliţia trăgea focuri de armă spre maşină, cum au supravieţuit cei trei copii şi cum, chiar înainte de a pleca, poliţiştii au mai tras un rând de focuri în autoturism.

Imaginile fotografiate după plecarea forţelor de ordine arătau patru pasageri morţi în interiorul maşinii. Şoferul încă avea centura de siguranţă pusă şi o mână pe volan. Un alt bărbat era pe locul de lângă şofer, iar o femeie şi o fată pe bancheta din spate.

Indignarea şi furia s-au răspândit rapid. Prim-ministrul Imran Khan a scris pe Twitter că este şocat „la vederea copiilor traumatizaţi, ce şi-au văzut părinţii împuşcaţi în faţa ochilor.”

Până sâmbăta trecută, mai mulţi ofiţeri fuseseră arestaţi şi incidentul făcea obiectul unei investigaţii. 

Marţi, ministrul Justiţiei a spus că, în urma cercetărilor, mai mulţi ofiţeri superiori ai Departamentului Antitero au fost înlăturaţi din funcţii şi cei cinci ofiţeri implicaţi în incident vor fi trimişi în judecată.

Uciderile extrajudiciare, comune în Pakistan

Poliţia pakistaneză-la fel ca multe alte instituţii publice-a devenit din ce în ce mai politizată de-a lungul anilor. Insituţia funcţionează acum ca o slujnică a serviciilor de inteligenţă ale armatei, ofiţerii considerând că vor fi protejaţi în cazul în care ceva nu merge bine.

Uciderile extrajudiciare-numite, eufemistic, în multe părţi din Asia de Sud, „confruntări”-sunt foarte comune.

Un ofiţer de poliţie din sudul capitalei comerciale Karachi, Rao Anwar, este bănuit de mulţi că şi-a câştigat traiul din înscenarea unor execuţii extrajudiciare asupra unor oameni indicaţi de insituţiile de securitate.

La începutul anului 2018, el l-a ucis pe Naqeebullah Mehsud, un model masculin care a fost acuzat pe nedrept că ar fi militant, declanşând apariţia Mişcării de Protecţie Pashtun (PTM).

Paştunii sunt un grup etnic care trăieşte în mare parte în nord-vestul Pakistanului şi de-a lungul graniţei cu Afganistanul. Mişcarea de a face publice încălcarea drepturilor lor şi abuzurile la care sunt supuşi a înfuriat armata, care a impus o interdicţie în mass-media, privind informaţiile transmise despre PTM.

O investigaţie a poliţiei l-a găsit pe Rao Anwar vinovat de uciderea lui Naqeebullah şi a altora, însă acesta nu a fost încă judecat.

Mulţi pakistanezi s-au săturat de operaţiunile brutale ale poliţiei. În era social media, astfel de acţiuni sunt din ce în ce mai greu de muşamalizat.

Tragedia de sâmbăta trecută a stârnit o reacţie furibundă, guvernul lui Khan trebuind să se mişte foarte repede pentru a o controla.

Dovezile video contrazic versiunea poliţiei

Iniţial, poliţia i-a descris pe Mohammad Khalil, tatăl lui Umair, pe Nabeela, mama lui, pe sora sa Areeba şi pe prietenul tatălui său Zeeshan ca terorişti implicaţi în răpirea unui cetăţean american şi a fiului unui fost premier.

Autorităţile au spus că aceştia călătoreau cu o maşină şi o motocicletă, transportând arme şi explozibili şi că ei au tras primii asupra poliţiei, care doar a răspuns în „legitimă apărare”.

„Când focurile s-au oprit, patru terorişti, inclusiv două femei, au fost găsiţi omorâţi de gloanţele camarazilor lor, în timp ce trei dintre prietenii lor au reuşit să scape,” se spunea în comunicatul iniţial. 

Însă acest scenariu a fost desfiinţat în ultimele zile.

În primul rând, niciun video filmat de martorii oculari nu arăta alţi oameni care să fie mers pe lângă maşină, pe o motocicletă şi nu a apărut nicio dovadă care să susţină faptul că cei ucişi ar fi avut arme sau ar fi atacat poliţia.

De fapt, se pare că ofiţerii au deschis focul din spate asupra maşinii, care s-a izbit de trotuar şi s-a oprit. Apoi au scos câţiva copii din autovehicul, înainte să tragă un nou şir de focuri şi să plece de la faţa locului.

La puţin timp după incident, o altă maşină de poliţie a tras lângă autovehicul. Câţiva ofiţeri au ieşit şi au transferat mai multe bagaje din maşina victimelor în maşina lor şi apoi au plecat.

În ambele cazuri, forţele de ordine au abandonat maşina şi pe cei morţi dinăuntru, încălcând în mod flagrant procedurile, care spun că în astfel de situaţii zona trebuie securizată, echipele de salvare trebuie chemate pentru eventuale persoane rănite, trupurile celor morţi trimise la morgă pentru autopsii şi echipele de criminalişti trebuie să fie prezente la faţa locului.

În ciuda protestelor şi a revoltei publice, ministrul Informaţiilor a insistat că unul dintre cei care se aflau în automobil, şoferul Zeeshan, era un „terorist căutat”. El a explicat că celelalte persoane decedate erau „victime colaterale”.

Chiar şi atunci când a anunţat repercusiunile evenimentului şi pedepsirea celor implicaţi, ministrul Justiţiei Raja Basharat a insistat că operaţiunea a fost „100% corectă”.

Mulţi vecini şi prieteni de-ai lui Zeeshan au povestit pentru BBC că acesta era afiliat activ la ramura de tineret a grupului fundamentalist Jamiat Ahl-e-Hadith.

Grupul este cunoscut ca dând naştere unor reţele militante, precum cea a teroristului Hafiz Saeed, care trăieşte ca cetăţean liber în Pakistan.

Însă autorităţile nu au prezentat dovezi concludente că Zeeshan ar avea legături cu gruparea Stat Islamic.