Ce șanse de izbândă are blocada lui Trump asupra porturilor iraniene: Previziunile experților

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un plan de impunere a unei blocade navale  americane asupra porturilor din Iran, o escaladare menită să silească țara să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul maritim global. Decizia vine după eșecul negocierilor directe între oficiali americani și iranieni desfășurate în weekend în Pakistan și marchează trecerea la o strategie mai agresivă de presiune economică și militară asupra Iranului, relatează New York Times.

Tensiuni în creștere între SUA și Iran privind Strâmtoarea Ormuz FOTO shutterstock

Prin prezentarea planului, Trump a prezentat blocada drept un nou efort de a pune presiune pe Iran să-și schimbe poziția în negocieri. Strâmtoarea îngustă, prin care trece o parte semnificativă din aprovizionarea mondială cu petrol, se află în centrul tensiunilor în creștere în contextul armistițiului în vigoare dintre SUA și Iran, iar președintele SUA a îndemnat alte țări să se alăture inițiativei sale.

Totuși, propunerea a fost întâmpinată cu scepticism de către aliați și experți deopotrivă, aceștia punând la îndoială fezabilitatea planului.

Ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a respins ideea, afirmând că aceasta „nu are sens”. Într-un interviu televizat, ea a explicat: „De când a început acest război, nimic nu mai are sens. Acesta este un alt episod din spirala descendentă în care a fost atrasă lumea.”

Până în prezent, sprijinul internațional pare limitat. Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, s-a numărat printre puținii care și-au exprimat susținerea, transmițând într-un mesaj video că Israelul este „în coordonare constantă” cu Statele Unite, fără a preciza dacă forțele israeliene vor participa direct la aplicarea blocadei. Alți aliați importanți ai SUA s-au distanțat însă de plan.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit nu va participa, subliniind necesitatea redeschiderii strâmtorii prin mijloace diplomatice. „În opinia mea, este vital să redeschidem complet strâmtoarea și asupra acestui obiectiv ne concentrăm toate eforturile”, a spus el pentru BBC Radio 5.

Prim-ministrul australian Anthony Albanese a transmis un mesaj similar, precizând că guvernul său nu a fost consultat. „Vrem să vedem o dezescaladare și reluarea negocierilor”, a spus el, descriind lipsa de progres din discuțiile din weekend drept „dezamăgitoare”.

Aliații și analiștii, sceptici că blocada SUA va avea rezultatul scontat

Analiștii militari și geopolitici avertizează că blocada ar putea agrava criza în loc să o rezolve. Danny Citrinowicz, cercetător senior la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel, apreciază că este puțin probabil ca Iranul să cedeze sub presiune.

„Vă scutesc de așteptare: Iranul nu va capitula. Acest regim socotește că pagubele produse de această acțiune vor fi mai mari pentru SUA și economia globală decât pentru Iran.”

Citrinowicz a evidențiat mai multe riscuri, inclusiv creșterea prețului petrolului, posibile confruntări diplomatice cu țări precum China și India, ale căror nave ar putea fi interceptate, și expunerea forțelor navale americane la atacuri cu rachete și drone iraniene. „Nu-i văd pe iranieni să ridice steagul alb”, a adăugat el, sugerând că mai degrabă o soluție negociată ar fi eficientă.

Semnalele dinspre economie par să reflecte aceste evoluții care suscită îngrijorare. Prețurile petrolului au crescut, iar bursele au scăzut după anunț, semnalând îngrijorarea investitorilor că blocada ar putea perturba lanțurile de aprovizionare deja fragile.

Ahmet Kasim Han, profesor de relații internaționale la Universitatea TED din Ankara, consideră că administrația americană ar putea supraestima impactul presiunii economice. „Iranul suferă deja și a demonstrat că este dispus să suporte mai multe lovituri”, a spus el. „Regimul iranian nu este unul care să se preocupe de bunăstarea cetățenilor săi.”

Han a criticat și afirmațiile lui Trump potrivit cărora alte țări, care nu au fost numite, vor sprijini blocada. „Acest obicei de a spune că alții sunt de acord fără a-i numi îi subminează credibilitatea și afectează poziția SUA pe plan internațional”, a explicat el.

Trump a declarat că blocada va împiedica Iranul să își vândă petrolul către anumite țări și a avertizat că SUA vor intercepta navele care plătesc Iranului pentru trecere sigură prin strâmtoare. „Vor trece toate sau niciuna, așa stau lucrurile”, a scris el pe rețelele sociale.

Potrivit Comandamentului Central al SUA, blocada urma să înceapă la ora 10:00 (ora de Est) și să se aplice navelor din apropierea porturilor și zonelor de coastă iraniene, însă nu și celor care tranzitează strâmtoarea către alte destinații. Cu toate acestea, până luni nu existau semne clare că marina americană ar fi început aplicarea măsurii.

Iranul a reacționat cu propriile avertismente. Forțele navale ale Gardienilor Revoluției au transmis că orice navă militară care se apropie de strâmtoare va avea parte de un „răspuns sever”, crescând riscul unei confruntări directe.

Ajuns în a șaptea săptămână, războiul a perturbat comerțul global, a destabilizat piețele energetice și a provocat dificultăți economice în numeroase țări. Loviturile aeriene ale SUA și Israelului au slăbit semnificativ capacitățile militare ale Iranului, în timp ce activiștii iranieni susțin că peste 1.700 de civili au fost uciși.

În același timp, Iranul a ripostat prin atacuri asupra infrastructurii petroliere din statele din Golf, inclusiv Arabia Saudită, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite, agravând situația energetică regională.

Abdulkhaliq Abdulla, profesor de științe politice în Emiratele Arabe Unite, a descris blocada ca pe un factor suplimentar de instabilitate. „Pentru moment, complică lucrurile”, a spus el. „Lucrurile erau deja complicate, iar aceasta adaugă o nouă problemă unei situații deja foarte dificile.”

În timp ce Abdulla a pus în seama Iranului responsabilitatea pentru tensiunile din Golf, majoritatea guvernelor care au reacționat la anunțul lui Trump au cerut reluarea negocierilor.

La Beijing, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a cerut ambelor părți să se dea dovadă de reținere și să încheie un armistițiu. „China este dispusă să continue să joace un rol pozitiv și constructiv”, a declarat el. China este unul dintre principalii importatori de petrol transportat prin Strâmtoarea Ormuz.

O inițiativă militară majoră

După eșecul negocierilor din Pakistan, președintele american Donald Trump a anunțat că Marina SUA va începe „procesul de blocare a tuturor navelor” care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat ulterior că blocada va viza în mod specific navele care se îndreaptă spre sau dinspre Iran, inclusiv porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman. Operațiunea este programată să înceapă luni, la ora 10:00, ora Washingtonului.

Trump a avertizat, de asemenea, că navele care au plătit taxe Iranului ar putea fi interceptate, chiar și în apele internaționale. „Nimeni care plătește o taxă ilegală nu va avea trecere sigură”, a scris el.

Strategia ar elimina pârghia Iranului și stabiliza fluxurile de petrol dacă are succes, însă analiștii avertizează că implementarea unei astfel de blocade ar fi un act de război și ca atare ar necesita un angajament militar semnificativ, pe durată nedeterminată, relatează Reuters.

„Trump își dorește o soluție rapidă. Realitatea este că această misiune este dificil de înfăptuit de unul singur și probabil ar fi nesustenabilă pe termen mediu și lung”, a apreciat Dana Stroul, fost oficial de rang înalt al Pentagonului, în prezent la Washington Institute for Near East Policy.

Detalii esențiale despre operațiune rămân neclare, inclusiv numărul de nave implicate și dacă aliații SUA din Golf din  vor participa. 

Experții avertizează că această decizie ar putea provoca represalii din partea Iranului. Amiralul în retragere Gary Roughead a declarat că Teheranul ar putea viza nave comerciale sau infrastructura statelor din Golf care găzduiesc forțe americane.

„Cred că, dacă vom începe această acțiune, Iranul va avea o reacție de un fel sau altul”, a spus Roughead.

Conflictul a dus deja la creșterea prețurilor petrolului cu aproximativ 50% de la sfârșitul lunii februarie, când a început războiul. Trump a recunoscut că prețurile ridicate la combustibil ar putea continua în Statele Unite până la alegerile de la jumătatea mandatului.

Parlamentarii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul strategiei. Senatorul Mark Warner a pus sub semnul întrebării eficiența acesteia, subliniind că Iranul ar putea răspunde prin metode asimetrice, cum ar fi minarea strâmtorii sau atacuri asupra petrolierelor.

„Cum va duce asta la scăderea prețului benzinei?” a întrebat Warner într-un interviu televizat.

Deși loviturile militare americane au slăbit capacitățile Iranului, analiștii spun că Teheranul rămâne o provocare majoră, cu o conducere mai dură și un stoc de uraniu îmbogățit îngropat de bombardamente.

Trump a indicat că acțiuni militare suplimentare rămân o opțiune, inclusiv reluarea atacurilor asupra unor ținte din Iran. Ca răspuns, Gardenii Revoluției au avertizat că orice prezență militară în apropierea strâmtorii va fi considerată o încălcare a armistițiului și va fi tratată cu fermitate.

Experții spun că este o situație de criză și ar fi necesare eforturi internaționale coordonate pe termen lung pentru a fi soluționată.

„Pe termen lung, această criză va trebui rezolvată prin diplomație și voință politică internațională”, a conchis Stroul, fost oficial de rang înalt al Pentagonului.