Blestemul „Casei Albastre”: Noul preşedinte sud-coreean a renunţat la reşedinţa pe care o numeşte un „simbol al puterii imperiale”

Noul preşedinte al Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, a refuzat să se stabilească la reşedinţa prezidenţială cunoscută drept „Casa Albastră”, întrerupând o tradiţie de mai bine de 70 de ani. Invocând motivul că această construcţie aflată la baza unui munte este „un simbol al puterii imperiale”, a promis să o înapoieze sud-coreenilor în numele angajamentului său pentru o preşedinţie mai deschisă şi mai democratică.

Noul preşedinte sud-coreean, care s-a prezentat drept „preşedintele poporului” a ales să-şi mute biroul în fosta clădire a Ministerului Apărării din centrul Seulului, stârnind stupoare în sânul populaţiei şi critici din partea opoziţiei, în timp ce i se reproşează cheltuielile prea mari asociate acestei mişcări.

Yoon Suk-yeol a fost criticat inclusiv de fostul preşedinte ce a calificat mişcarea drept pripită şi un potenţial risc de securitate; până şi susţinători ai săi conservatori i-au pus la îndoială decizia - care ar presupune costuri estimate la 40 de milioane de dolari: Yoon ar trebui să-şi îndrepte întreaga atenţie asupra economiei şi a relaţiilor cu Coreea de Nord, care dă semne de reluare a programului nuclear.

Yoon, 61 de ani, şi soţia lui, Kim Keon-hee, 49 de ani, au fost însă obligaţi să răspundă şi unor acuzaţii de altă factură, de data asta din partea opoziţiei, şi anume că au ascultat de sfatul vindecătorilor şamani, a căror influenţă subterană în politica sud-coreeană a devenit obiect de dezbateri în campania electorală. Yoon a respins teoria ca fiind lansată de opoziţia politică în scopul de a-l discredita.

„Partidul democrat pare a avea un interes mai mare pentru şamani decât mine”, a spus el jurnaliştilor după ce a câştigat alegerile, pe 9 martie, explicând că de fapt a luat în considerare mai multe opţiuni pentru noua sa reşedinţă.

Noul preşedinte sud-coreean a intrat în vizorul public după afirmaţii conform cărora campania sa electorală s-a aflat sub influenţa consilierilor spirituali aduşi de soţia sa, Kim Kun-hee. Aceasta a declarat pentru un canal de You Tube că este o „persoană spirituală” care preferă discuţiile cu maeştri spirituali petrecerilor în cluburi.

Dar au apărut şi speculaţii conform cărora decizia lui Yoon ar avea legătură cu încercarea de a pune capăt aşa-numitului „blestem” al Casei Albastre care s-a abătut asupra mai multor predecesori al căror mandat nu s-a sfârşit deloc bine - între care dictatorul Park Chung-hee, asasinat în 1979, şi fiica sa, Park Geun-hye, demisă şi încarcerată pentru corupţie în 2017.

Sud-coreenii care au venit să viziteze Casa Albastră au şi ei păreri împărţite privind oportunitatea pasului făcut de noul preşedinte sud-coreean.

„Pare suprarealist”, a declarat pentru The Guardian Hwang Jin-woo  un muncitor de construcţii despre fosta reşedinţă prezidenţială pe ale cărui teren urmează să fie construit un parc public.

„Din tinereţea mea acest loc a simbolizat puterea. Aşa a fost până mai ieri, iar acum publicul are acces înăuntru. M-am născut într-o perioadă în care nu puteam arunca nici măcar o privire în acest loc. Iar acum, deodată, a fost dat cetăţenilor, ceea ce este oarecum copleşitor”, a spus el.

De acord cu el a fost şi Lee Jin-ok, care a venit din oraşul Suwon de lângă Seul: „cred că este grozav că s-a întors la oameni. Are o mare valoare culturală şi am fost mereu de părere că este printre cele mai frumoase construcţii din Coreea. Sper ca oamenii să vină aici şi să se bucure de ea în timp ce află despre istoria Coreei şi despre foştii preşedinţi”.

Kim Moon-soo, un funcţionar, nu ştie ce să creadă şi dacă a meritat să se investească milioane de dolari în noul birou prezidenţial.

„Cred a fost un pic ostentativ pentru a dovedi că se ţine de promisiune din prima zi. Sper ca el să-şi îndeplinească şi celelalte promisiuni şi să aibă grijă de ţară în aceste vremuri dificile”.

Ales la un scor strâns în martie, noul preşedinte sud-coreean, Yoon Suk-yeol, a prezentat la învestirea sa un plan îndrăzneţ prin care i se oferă Coreei de Nord posibilitatea de a-şi reface economia în schimbul „denuclearizării”.

Marţi, Yoon a spus că, deşi programul nuclear al Coreei de Nord reprezintă o ameninţare pentru securitatea ţării sale ca şi aceleia a Asiei de nord-est, „uşa dialogului va rămâne deschisă astfel încât să putem rezolva pe cale paşnică această ameninţare”.

Yoon un conservator care i-a succedat liberalului  Moon Jae-in, fost avocat specializat în drepturi ale omului, şi-a început mandatul de cinci ani cu un briefing  de securitate într-un buncăr.

Acesta a spus într-un interviu recent că este dispus să se întâlnească cu liderul nord-coreean, dar că aceasta ar trebui să producă rezultate reale în privinţa denuclearizării, altfel nu se poate vorbi despre progrese autentice în relaţiile dintre cele două ţări.

Yoon a fost procurorul general al lui Moon şi în această calitate a ajutat la anchetarea fostei preşedinte, în cele din urmă demisă şi încarcerată pentru corupţie şi abuz de putere.

El a promis să desfiinţeze ministerul egalităţii de gen, deşi acesta nu pare să mai fie pe lista sa de priorităţi, şi a indicat că intenţionează să clădească relaţii orientate spre viitor cu Japonia, după mulţi ani de relaţii tensionate cauzate de moşteniri încă necicatrizate ale războiului. 

Ca un posibil semnal de încălzire a relaţiilor, Yoon a trimis o delegaţie la Tokyo, în timp ce ministrul japonez de externe a fost invitat la ceremonia de depunere a jurământului.