Bilanţul extinderii UE spre Est: câteva plusuri şi multe minusuri

După patru ani de coabitare, ţările din Vechea şi Noua Europă continuă să aibă divergenţe, iar Bruxelles-ul este nemulţumit de lentoarea reformelor în unele state În urmă cu

După patru ani de coabitare, ţările din Vechea şi Noua Europă continuă să aibă divergenţe, iar Bruxelles-ul este nemulţumit de lentoarea reformelor în unele state

În urmă cu patru ani, la 1 mai, 10 ţări - opt din fostul bloc comunist, plus Malta şi Cipru - deveneau membre ale Uniunii Europene. Euforia celei mai mari extinderi din istoria UE a trecut însă repede, lăsând loc analizelor şi criticilor. Trei ani mai târziu, România şi Bulgaria au întregit familia europeană, iar Croaţia se pregăteşte asiduu să fie inclusă şi ea în selectul club, în timp ce Turcia bate în zadar la poartă.

România şi Bulgaria au aderat mult prea devreme şi acum sunt copiii-problemă ai Uniunii, care, deşi ar trebui să aibă o atitudine mai dură faţă de ele, nu o face, pentru că are nevoie de sprijinul lor, scrie cotidianul german "Die Welt", făcând un bilanţ la împlinirea a patru ani de la extinderea spre Est.

Chiar dacă nu toate statele au "o poveste de succes", cele mai multe au făcut progrese semnificative. Publicaţia apreciază că, în timp ce ţările care au aderat în 2004 au avut la dispoziţie timp suficient pentru a-şi pregăti aderarea, pentru România şi Bulgaria integrarea a venit prea repede.

De altfel, şi ultimul raport al Comisiei Europene, din luna februarie, confirmă că cele două nu au înregistrat progrese majore. Oficialii de la Bruxelles au constatat că Bulgaria nu a luptat consecvent împotriva crimei organizate, în timp ce Transparency International a observat chiar o creştere a nivelului corupţiei. Bucureştiului i s-au reproşat întârzierile grave privind reforma în justiţie şi măsurile insuficiente şi ineficiente de combatere a corupţiei.

Lituania, cea mai cuminte

Comisia Europeană controlează şi evaluează atât noii membri, cât şi pe cei vechi. La fiecare încălcare a legii comunitare sunt demarate proceduri penale împotriva statului respectiv. Anual se înregistrează circa 2.500 de nerespectări ale legislaţiei comunitare.

Spre deosebire de România şi Bulgaria, majoritatea ţărilor care au aderat în 2004 şi-au adaptat aproape fără probleme legislaţia la normele europene. Numai că ele au avut la dispoziţie destul timp pentru a pregăti această aderare şi pentru a efectua schimbările necesare, mai ales în domeniul juridic şi în cel economic.

În mod ironic, ţara care încalcă cel mai des legile este una cu vechime: Italia, în timp ce Lituania este statul care respectă cel mai fidel regulile de funcţionare ale spaţiului comunitar.

Diferenţa dintre cele două "extreme" ale clasamentului este oarecum frapantă. Astfel, între ianuarie şi septembrie 2007, în Italia s-au înregistrat 226 de cazuri de încălcare a legislaţiei UE, iar în Lituania doar 32.

Fără clauze de salvgardare

În ciuda nemulţumirilor, UE nu activează clauzele de salvgardare împotriva Bucureştiului şi Sofiei, chiar dacă au existat numeroase voci care au cerut acest lucru. Bruxelles-ul nu vrea să supere autorităţile române şi bulgare, deoarece are nevoie de susţinerea lor în adoptarea unor decizii. În schimb, mizează pe o presiune politică "delicată", notează cotidianul german. Markus Söder (Uniunea Creştin-Socială), ministrul pentru Europa al landului Bavaria, cere Uniunii Europene să adopte în mod consecvent măsurile coercitive împotriva României şi a Bulgariei.

Corupţie şi crimă organizată, la Sofia

Săptămâna trecută, premierul bulgar Serghei Stanişev a remaniat guvernul, o mişcare destinată să liniştească Uniunea Europeană, după mai multe scandaluri de corupţie şi asasinate în stil mafiot. Totodată, şeful Executivului a creat un nou post de vicepremier pentru supervizarea fondurilor europene.

Cu puţin timp înainte de remaniere, ministrul de interne, Rumen Petkov, îşi dăduse demisia în urma unor scandaluri de corupţie care au zguduit ministerul şi a acuzaţiilor privind legăturile sale cu crima organizată. Petkov a recunoscut că s-a întâlnit cu doi oameni de afaceri care se aflau sub supraveghere. Comisia Europeană ameninţase Bulgaria că riscă să piardă milioane de euro de la buget, dacă nu obţine rezultate în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

Stanişev s-a consultat însă tocmai cu Petkov în privinţa remanierii guvernamentale. Gestul a fost văzut de analişti ca o slăbiciune a premierului şi ca un semn că progrese reale în sensul dorit de UE nu vor fi făcute prea curând. Comentatorii spun că tocmai acesta este un semn că premierul este prea slab pentru a face schimbări reale.

România, repetentă la Justiţie

Şi înainte, şi după aderare, Bucureştiul a fost criticat, în special, pentru ritmul greoi al reformelor din justiţie. În decurs de patru ani, în care a existat şi un interimat de patru luni, România a avut trei miniştri ai justiţiei, fapt care subliniază caracterul sensibil al acestui minister, responsabil cu reformarea unui sistem judiciar deficitar şi cu combaterea corupţiei extinse.

În aceste condiţii, fără o continuitate, lucrurile nici nu aveau cum să decurgă normal. "Financial Times" consideră că şi Bruxelles-ul are partea sa de vină pentru situaţia din România şi Bulgaria. Cu câteva luni înainte de aderare, autorităţile europene şi-au dat seama că cele două nu sunt pregătite. Dar nu au amânat momentul pentru a nu-şi încălca promisiunile şi pentru a nu afecta reputaţia Uniunii.

Dezamăgiri şi de o parte, şi de cealaltă

Dacă Uniunea Europeană are unele nemulţumiri şi critici la adresa noilor membri, şi aceştia au reproşuri şi dezamăgiri. Blocarea totală sau parţială a accesului pe piaţa muncii în mai multe ţări, pe o perioadă de câţiva ani, nu i-a bucurat prea mult pe locuitorii din Europa Centrală şi de Est.

Iar susţinerea pentru spaţiul comunitar a scăzut chiar şi printre români, care înainte de 2007 erau cei mai entuziaşti admiratori ai UE. Nici imaginea instituţiilor de la Bruxelles nu este prea bună, cetăţenii dând de multe ori vina pe ele pentru decizii luate de autorităţile naţionale. Birocraţia şi acuzaţiile de nepotism aduse multor europarlamentari sunt alte cauze ale nemulţumirii opiniei publice.

Croaţia, următoarea pe listă

Vechii europeni s-au săturat de costurile primirii de noi membri şi tot mai mulţi sunt de părere că procesul de extindere trebuie încetinit. Decizia loveşte în special Turcia, dar această ţară este un caz special. În schimb, Croaţia aşteaptă să fie primită cât mai repede în UE şi se pare că în această privinţă nu există divergenţe între ţările membre. Iar invitaţia ar putea veni chiar anul viitor.

Slovenia, un exemplu de integrare

Supranumită "Elveţia Balcanilor", beneficiind de poziţia geografică de "răscruce" între Austria şi Croaţia, pe de-o parte, şi Italia şi Ungaria, pe de altă parte, Slovenia asigură, de la începutul anului, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, sub sloganul "Si.nergie pour l'Europe". Cu cele două milioane de locuitori, această ţară face parte din zona euro, din NATO şi din Spaţiul Schengen, fiind prima republică a fostei Iugoslavii care a devenit membră a UE.

Slovenia cunoaşte o rată susţinută a creşterii economice (5,2% în 2006), o inflaţie scăzută (de numai 2,6%) şi o rată a şomajului de circa 6%, mai mică decât media europeană. La sfârşitul lui 2006, Ljubljana a adoptat o nouă legislaţie fiscală, diminuând considerabil impozitele, fapt ce a stimulat producţia, consumul şi investiţiile.

Pe perioada mandatului la preşedinţia rotativă a UE, Slovenia s-a achitat cu bine de rezolvarea unor dosare sensibile, precum procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona ori obţinerea unui consens al celor 27 în privinţa independenţei provinciei
Kosovo.

SUA nu văd cu ochi buni integrarea europeană

Statele Unite se opun în mod activ integrării europene deoarece UE ar reprezenta, din punct de vedere politic, o contrapondere pentru Washington.Lucinda Creighton, purtătoarea de cuvânt a principalului partid de opoziţie irlandez, Fine Gael, condus în trecut de John Bruton (foto), actualul ambasador al UE la Washington, a declarat că "politica externă americană se opune în mod tradiţional integrării europene".

Declaraţiile acesteia survin înaintea discursului pe care premierul irlandez Bertie Ahern urma să-l susţină, ieri, în Congresul american."Statele Unite sprijină UE ca bloc economic, dar nu mai mult. Ideea unei Uniuni Europene puternice din punct de vedere politic, care să acţioneze ca un factor de control sau contrapondere pentru Statele Unite, nu le surâde prietenilor noştri transatlantici", a explicat Creighton, membru al Parlamentului de la Dublin.

Fine Gael a deţinut puterea în Irlanda în perioada 1994 - 1997, sub conducerea lui John Bruton, actualul ambasador al UE la Washington. Bruton a refuzat să comenteze aspecte legate de viaţa politică internă din Irlanda. Un oficial din cadrul Departamentului de Stat a declarat, marţi, că preşedintele Bush a sprijinit activ extiderea UE şi NATO spre Est şi a pledat pentru consolidarea relaţiilor cu Georgia şi Ucraina.

Italia, campioană la nerespectarea legislaţiei

Peninsula deţine un loc fruntaş în clasamentul ţărilor care au primit avertizări şi sancţiuni din partea instituţiilor comunitare, pentru nerespectarea legislaţiei Uniunii Europene.

Presa, în special cotidianele "La Stampa" şi "La Repubblica", au dezbătut pe larg modul în care televiziunile italiene nu respectă, spre exemplu, normele comunitare referitoare la spoturile publicitare ori felul în care sunt nesocotite legile ce au ca obiect protejarea mediului înconjurător.

Sancţiuni pentru audiovizual

Astfel, la începutul anului 2008, Comisia Europeană a aprobat impunerea unor sancţiuni Italiei pentru modul în care, în programele de televiziune, sunt inserate spoturile şi promoţiile publicitare, precum şi pentru frecvenţa difuzării emisiunilor de teleshopping.

Cabinetul Prodi a primit (şi) o avertizare oficială pentru nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în directiva UE "Televiziune fără frontiere". Un alt domeniu în care Italia nu ţine cont de legislaţia comunitară este cel al protecţiei mediului înconjurător.

Stavros Dimas, comisarul european pentru Mediu, a acuzat Peninsula că a încălcat, în cel puţin 15 cazuri, normele ambientale ale UE referitoare la tratamentul apelor reziduale, la emisiile de gaz de seră, la protecţia resurselor hidrologice ori la controlul poluării atmosferice.

Drepturile rromilor, călcate în picioare

Tragedia petrecută în luna august 2007 într-o tabără de rromi de lângă Livorno, când patru copii au murit într-un incendiu, a constituit un motiv de vii polemici între Roma şi Bruxelles şi, în acelaşi timp, a scos la iveală faptul că Italia nu aplică directivele comunitare referitoare la discriminare.

Acuzată de Romano Prodi, la vremea respectivă, că nu se preocupă îndeajuns de integrarea rromilor, Uniunea Europeană a răspuns prompt, precizând că "încă din anul 2000 există o legislaţie în domeniu". Autorităţile de la Bruxelles au reproşat Peninsulei că nu a apelat niciodată la fondurile destinate programelor de integrare a rromilor şi că nu aplică directiva comunitară 43, numită "Rasă şi origine etnică".

Aceasta garantează minorităţilor etnice protecţia socială, integrarea pe piaţa muncii, formarea profesională, ori accesul la serviciile publice. În replică, Roma a răspuns că, într-adevăr, nu a recunoscut rromilor aceleaşi drepturi pe care le recunoaşte "minorităţilor lingvistice-teritoriale", dar că această chestiune va fi discutată în luna octombrie, promisiune care nu a fost respectată.