ANALIZĂ Intenţiile Rusiei în Ucraina, în centrul discuţiei de marţi dintre Biden şi Putin

Joe Biden (stânga), într-o conversaţie cu Vladimir Putin FOTO EPA-EFE

Preşedinţii american Joe Biden şi rus Vladimir Putin, care au un lung trecut de suspiciuni şi neîncredere reciprocă, urmează să abordeze marţi, într-o întâlnire virtuală, subiectul fierbinte al Ucrainei, ameninţată cu invazia din partea Rusiei, comenteaz AFP, potrivit news.ro.

În timp ce Rusia comasează militari şi echipamente la frontiera sa cu Ucraina, spectrul unei invazii este aprig dezbătut de către experţi.

Unii experţi consideră că ameninţarea este menită să-i servească preşedintelui rus drept mijloc de presiune, în vederea obţinerii unui nou summit şi a unor garanţii prin care Ucraina are să nu devină stat membru NATO.

Cei doi lideri au o listă lungă de dezacorduri suplimentare, care s-au acumulat în ultimele luni - de la tratamentul aplicat de regimul Putin disidenţilor săi şi atacurile cibernetice ale Rusiei până la acuzaţii reciproce de amestec în afacerile interne.

Însă amploarea mişcărilor trupelor ruse - care s-ar pregăti să lanseze la începutul lui 2022 o ofensivă la care să ia parte 175.000 de militari, potrivit declaraţiilor unui oficial de rang înalt făcute cotidianului The Washington Post (WP) - a alarmat Washingtonul şi pe aliaţii săi europeni.

Joe Biden a promis vineri să facă „foarte, foarte dificil ca domnul Putin să facă ceea ce se tem oamenii că face”. Liderul american a anunţat că pregăteşte „un ansamblu de iniţiative”, însă fără să facă vreo precizare despre acestea.

În întâlnirea de marţi, „preşedintele Biden va sublinia îngrijorările părţii americane cu privire la activităţi militare ruseşti de la frontiera cu Ucraina şi va reafirma susţinerea Statelor Unite faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a anunţat sâmbătă, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Discuţia urmează să aibă loc marţi seara, potrivit orei Rusiei şi undeva la prânz, potrivit orei Washingtonului.

GARANŢII CU PRIVIRE LA NATO

„Atunci când ne uităm la numărul militarilor din regiunea de frontieră (...), la ceea ce se întâmplă în spaţiul cibernetic, suntem cu adevărat îngrijoraţi”, a răspuns sâmbătă şeful Pentagonului,  Lloyd Austin, întrebat despre Rusia.

„Ne angajaăm să ajutăm Ucraina să-şi apere suveranitatea teritoriului său”, a reafirmat secretarul american al Apărării.

Numeroşi analişti se îndoiesc de faptul că Moscova, care respinge că are vreo intenţie belicoasă, ar invada efectiv Ucraina, ceea ce s-ar solda cu un val de condamnări internaţionale şi, probabil, cu noi sancţiuni.

Însă unii sunt mai puţin categorici în acest sens.

Vladimir Putin „nu blufează. El este pregătit de o acţiune disperată. Fie NATO îi dă garanţii, fie Rusia invadează Ucraina”, estimează analista politică Tatiana Stanovaia.

Ea consideră că discuţia virtuală între cei doi lideri ar putea constitui un prim pas către o nouă întâlnire, dorită de către preşedintele rus.

Cei doi s-au văzut prima oară la Kremlin în 2011. Biden a povestit apoi că i-a spus liderului rus că „nu cred că aveţi suflet”.

Ei s-au revăzut apoi la Geneva, în 2014, iar apoi în acelaşi oraş în iunie, anul acesta, după ce Biden a devenit, între timp, preşedintele Americii.

Contactele lor au continuat de atunci, dar şi tensiunile.

Kremlinul a transformat aderarea Ucrainei la NATO o „linie roşie”.

Kievul, la rândul său, refuză în mod categoric să abandoneze acest proiect. Aderarea la NATO ar însemna că celelalte ţări din Alianţa Nord-Atlantică, cu Statele Unite în frunte, să fie obligate să intervină militar în apărarea Ucrainei, în cazul unei agresiuni.

TEST

Criza riscă să fie un test dificil pentru preşedintele american.

Această întâlnire ar putea permite lansarea unui dialog, însă nu este de aşteptat prea mult acest lucru, apreciază un analist politic apropiat Kremlinului, Fiodor Lukianov.

„Nu poate rezulta niciun rezultat concret”, spune el pentru AFP, însă fără să preconizeze o lansare a ostilităţilor în cazul în care discuţiile ar eşua.

„Este o isterie aţâţată de Vest”, consideră el. ”Războaiele încep în mod neaşteptat. Dacă va porni, va porni altfel”.

Însă Heather Conley, de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), consideră, dimpotrivă că, dacă preşedintele rus nu obţine satisfacţie, atunci „el va folosi mijloace militare pentru a-şi atinge scopurile politice”.

Or el vrea să slăbească legăturile între Kiev şi Occident, apreciază ea, pentru că el vede Ucraina ca pe „un fel de portavion pentru NATO”.

Ucraina este sfâşiată din 2014 de un război soldat cu peste 13.000 de morţi, între Kiev şi separatişti proruşi din Donbas (est) susţinuţi puternic de Moscova. Războiul a început după anexarea de către peninsulei Crimeea de către Rusia.