VIDEO Rusia, după tragedia aviatică din Ucraina: care ar fi fost consecinţele dacă ar fi fost o cursă germană?

Politologul Octavian Milewski şi scriitorul Vasile Ernu au discutat, la Adevărul Live, despre tragedia aviatică din estul Ucrainei, răspunsul Uniunii Europene faţă de dovezile care arată o implicare a Rusiei în doborârea avionului civil şi argumentele formulate de Kremlin pentru a se apăra.

Avionul Malaysian Airlines zbura pe ruta Amsterdan-Kuala Lumpur şi a fost doborât cel mai probabil de o rachetă, susţine ucrainenii. Declaraţii similare au fost făcute de mai mulţi oficiali americani, inclusiv viceprerşedinte Joe Biden. Deocamdată, se ştie cu siguranţă doar căă avionul a explodat în aer.

Separatiştii proruşi au negat orice implicare în atac, susţinând că nu au armamentul necesar pentru a doborî un Boeing 777 de la o asemenea altitudine. Printre ipotezele vehiculate se numără varianta că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer (separatiştii au capturat recent un lansator de acest tip de la armata ucraineană) sau de o rachetă lansată dintr-un avion de luptă (separatiştii nu au astfel de aparate de zbor).

Deja, SBU a făcut publice mai multe interceptări despre care susţine că arată cum separatiştii proruşi raportează comandanţilor lor din Rusia că au doborât un avion civil.

Preşedintele rus Vladimir Putin a negat însă orice implicare a forţelor armate ruse, susţinând că responsabilitatea pentru cele 298 de vieţi pierdute este în totalitate a Kievului, din cauza ofensivei demarate la 5 iulie împotriva separatiştilor proruşi din estul ţării.

Înregistrarea emisiunii de la Adevărul Live

Livetext din timpul emisiunii

Se schimbă relaţiile între Rusia şi restul lumii? „Vom vedea cel mai probabil joi şi sunt câteva variante. Un răspuns etapizat prin sancţiuni, care ar afecta Rusia pe plan tehnic şi financiar. Pe nivelul al doilea ar veni restricţii aplicate persoanelor. PIB-ul Rusiei este de 420 miliarde de euro, iar 300 de miliarde sunt din petrol şi gaze. Ei bine, o gaură şi de 100 de miliarde le-ar cauza probleme serioase“, a spus Milewski. „În UE avem 28 de voci, rămâne să vedem ce decid“.

„În acest moment, deocamdată vedem doar o retorică. E interesant de urmărit, destul de virulentă în primă fază, dat fiind că avem de a face cu un caz tragic“, a spus Vasile Ernu, cu privire la „vorbe şi fapte“ din partea Europei. „Eu nu cred că se va ajunge la punctul 3, Occidentul e destul de pragmatic şi domină cumva partea politică. Daca se ajunge la punctul 3 al sancţiunilor, Putin va pica fie printr-o revoltă populară, fie printr-o lovitură de stat“, a mai spus Ernu. „Dar nici Occidentul nu vrea asta. Putin e o interfaţă incomodă, dar liderii occidentali ştiu deja cum să lucreze cu el“.

Vrea Putin să îşi arate puterea prin ţările care l-ar susţine? „Da, este clasica nevoie de validare. Putin, în prezent, e discreditat la nivel mondial, astfel că e importantă imaginea pe plan local. Totuşi, piaţa externă pentru Putin este pierdută. Ce se încearcă acum e îngrădirea pe două paliere a pierderilor“, a spus Milewski. „La Consiliul de Securitate s-a discutat şi despre spaţiul din Rusia. Acum, dacă publici ceva critic la adresa lui Putin sau despre un eveniment actual, sunt şanse mari să fii blocat. Este o luptă care se dă în culise pentru spaţiul mediatic“, a mai spus Milewski.

Vasile Ernu a vorbit despre NATO şi cum a fost gândit ca un program occidental de care Ucraina s-a apropiat, dar în acelaşi timp şi Rusia şi-a făcut propriul program pentru a ţine Ucraina aproape şi regiunea pe care o controlează. „Putin, de departe, a câştigat bătălia internă, dar în extern a pierdut. Nu dispune de un control chiar atât de mare dincolo de Rusia“, a spus Ernu. 

Fisuri în sistemul lui Putin

Popularitatea lui Putin a crescut după anexarea Crimeei, dar în prezent a ajuns la aproximativ 60%. „Fisurile care apar sunt din zona mediului de business şi a oligarhilor. Tendinţele sunt spre o lovitură de stat, decât o revoltă populară“, a apreciat Ernu contextul rusesc. „Sunt tot mai multe voci din mediul oligarhilor cărora nu le convine strategia, deoarece îi afectează în mod direct“.

Cât despre viitorul lui Putin, Milewski a spus că lucrurile se pot schimba, viitorul nu e liniar. „Îşi va putea spăla imaginea? Mai degrabă nu. Vorbim de un nou nivel de tragedie. S-a întâmplat pe teritoriul Ucrainei, dar au murit peste 200 de cetăţeni ai UE şi alte zeci din afara Europei. Ce se întâmpla dacă era o cursă Lufthansa? Nu fac diferenţă între Olanda şi Germania, dar ce s-ar fi întâmplat? Pe undeva, Putin este şi norocos“, a spus Milewski.

Politica cinică a lumii

„Dacă interesele occidentale vor avea nevoie de Putin, atunci lucrurile se pot schimba destul de mult. Aparatul politic e cinic şi propaganda funcţionează la orice nivel. Dacă în ceea ce se întâmplă în spaţiile destul de fierbinţi şi importante pentru Occident şi America, se vor căuta soluţii de colaborare. Altfel nu poţi. E una dintre marile puteri, au nevoie de colaborare pentru spaţiul spre Orient. Din punctul meu de vedere e însă important ce se va întâmpla în Ucraina“, a apreciat Vasile Ernu actualul joc de putere.

„Occidentul nu pare foarte decis. Ucraina, vrem sau nu, e un haos imens. Iar Putin mai are însă câţiva ani buni de mandat“, a spus Ernu.

Milewski a completat prin a aprecia situaţia din Ucraina ca fiind una care evoluează spre bine. „Se proiectează reforme, iar pentru o ţară aşa de mare e greu de realizat ceva în câteva luni. Se discută despre alegeri parlamentare anticipate, avem o comunitate internaţională şi sigur că e încă un stat slab, dar cine ar fi spus că Maidan va câştiga?“, a adăugat Milewski. 

„Pentru viitorul Ucrainei contează cum e formulată şi politica UE pentru această ţară“, a afirmat Milewski. Ernu a apreciat că actualii lideri din Ucraina sunt mai aproape de spaţiul atlantic, destul de diferit de spaţiul est-european în care se găseşte ţara acum. „Partea tradiţional-europeană este mai potrivită ţărilor ca Ucraina, ca România, că aici suntem mai aproape, mai conectaţi“, a mai spus Ernu.

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Tragedia aviatică din Ucraina: un student clujean şi prietena sa, nemţoaică, se numără printre victime. Colegii spun că ar fi ajuns un medic bun

Avion doborât în Ucraina. Comandantul SBU: „Prioritatea noastră este să aflăm care comandant rus a dat ordin ca avionul să fie atacat”

VIDEO Avion doborât în Ucraina. Mărturia unei femei care a ratat „cursa morţii“

Presa din Rusia: Ucrainenii au vrut să doboare avionul lui Putin, dar au greşit ţinta şi au nimerit în avionul de linie Malaysia Airlines

Mulţi dintre pasagerii avionului malaysian mergeau la o conferinţă despre SIDA, în Australia

MH17. Vicepreşedintele SUA, Joe Biden: Avionul prăbuşit în estul Ucrainei a fost aruncat în aer în timpul zborului

FOTO VIDEO Avion malaysian cu 298 de pasageri, doborât lângă Doneţk. Nu există supravieţuitori

Reacţiile liderilor politici după tragedia aviatică din Ucraina

Avion doborât în Ucraina. Putin: Tragedia nu ar fi avut loc dacă Kievul nu demara ofensiva asupra separatiştilor

29 iunie: rebelii din Doneţk se lăudau pe Twitter că au pus mâna pe un lansator de rachete Buk. Tweet-ul a fost şters azi

Ruşii, fără milă pe timpul războiului rece: cum au doborât un avion sud-coreean cu 269 de pasageri

FOTO Malaysia Airlines MH17 doborât în Ucraina: olandezul care şi-a anticipat moartea pe Facebook

VIDEO Istoria se repetă: Boeing doborât în Ucraina. Americanii au făcut la fel cu un Airbus cu 290 de civili. SUA le-a dat criminalilor medalii pentru curaj

Malaysia Airlines MH17, doborât peste Ucraina: cine este vinovat?

Cum arată şi ce poate face sistemul sol-aer Buk, care ar fi provocat prăbuşirea avionului Malaysia Airlines în Ucraina