UE se pregătește discret pentru scenariul cel mai sumbru: un atac hibrid cu mai multe victime

Diplomații discută despre echipe de intervenție de urgență, finanțare europeană și comunicare de criză, iar unele capitale avertizează că Bruxelles-ul riscă să dubleze NATO.

Ursula von der Leyen vrea să întărească profilul de securitate al UE Foto: EPA-EFE

Capitalele europene își pregătesc în liniște răspunsul la un atac hibrid de amploare, în care ar muri mai mulți cetățeni ai blocului comunitar. Un astfel de scenariu pare tot mai probabil, potrivit a cinci diplomați și oficiali europeni, citați de politico.eu.

Eforturile de pregătire scot însă la iveală divergențe privind rolul pe care ar trebui să îl aibă UE în domeniul securității și privind riscul ca demersurile sale să dubleze activitatea NATO.

Discuțiile despre un astfel de scenariu au avut loc în ultimele săptămâni între ambasadorii celor 27 de state membre, reuniți în „format restrâns”, adică fără telefoane și fără asistenți. Dialogul s-a intensificat după ce, în august, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibil pe aeroportul din Leipzig, au declarat diplomații și oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului despre schimburi confidențiale.

UE discută de ani buni astfel de scenarii. Blocul a lansat un „set de instrumente hibride”, menit să coordoneze răspunsul la atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și acte de sabotaj. Cele mai recente discuții se concentrează însă pe riscul unor atacuri mai grave, cu victime în masă. Doi diplomați au spus că o reuniune a ambasadorilor de miercurea trecută a avut în vedere exact astfel de exemple.

De la invazia la scară largă a Ucrainei, UE susține că Moscova și-a intensificat campania de atacuri cibernetice, sabotaje și alte operațiuni ascunse pe teritoriul blocului.

„Democrațiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de amenințări", a declarat pentru POLITICO comisarul european pentru justiție, Michael McGrath. „Ne consolidăm capacitatea de a anticipa și de a detecta amenințările, de a îmbunătăți avertizarea timpurie și de a ne asigura că Europa poate răspunde rapid și colectiv atunci când reziliența noastră democratică este pusă la încercare."

Potrivit unui oficial european, discuțiile dintre diplomați și miniștri vizează trimiterea de echipe de intervenție de urgență, deblocarea unor fonduri europene pentru a ajuta statul afectat și modul în care ar trebui să comunice liderii instituțiilor UE.

„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav", a spus un înalt diplomat european. „Din păcate, cazul Leipzig ne-a arătat că un incident foarte serios, cu victime multiple, nu poate fi exclus."

Un al doilea oficial european a adăugat: „Având în vedere amploarea acțiunilor Rusiei, vor exista victime mai devreme sau mai târziu. Este pură întâmplare că nu au existat până acum."

„Foarte confuz"

Blocul comunitar este zguduit de relatări aproape zilnice despre așa-numitele atacuri hibride. Termenul este folosit de UE și de NATO pentru activitățile subversive care rămân sub pragul unui act de război direct. Marți, mai mulți marinari au fost declarați dispăruți după ce nava lor a fost scufundată de drone în Marea Neagră, potrivit oficialilor bulgari.

Incidentul a venit după cel de la aeroportul din Leipzig, după un incendiu suspect la o stație terestră din Polonia care gestiona comunicații Starlink și după un plan de a amplasa dispozitive incendiare în noduri de transport comercial din UE și din Marea Britanie. La acestea se adaugă încălcările repetate ale spațiului aerian.

„Este evident că, atunci când Rusia folosește instrumente tot mai letale pentru a ne testa pregătirea și disponibilitatea de a lua contramăsuri, la un moment dat vor exista victime", a spus Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride. „La un moment dat, intenționat sau neintenționat, așa se va întâmpla."

Dacă mai mulți cetățeni din statele UE sau NATO ar fi uciși într-un atac, presiunea de a acționa ar fi uriașă asupra ambelor instituții. „Ne temem foarte tare că, la un moment dat, va fi curmată viața unui aliat", a spus un diplomat NATO, ceea ce ar face ca presiunea de a reacționa să fie „foarte mare".

Discuțiile de la nivelul UE atrag totuși critici din partea unor capitale, care consideră că blocul își depășește atribuțiile în materie de securitate și ar putea dubla funcțiile centrale ale NATO, alianța transatlantică pe care se sprijină securitatea Europei de 80 de ani.

„Riscă să fie foarte confuz pentru factorii de decizie, la toate nivelurile", a spus Oana Lungescu, cercetătoare asociată la RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO. „Dacă apar confuzie sau suprapuneri, procesul decizional poate încetini, iar asta are consecințe, pentru că timpul este întotdeauna esențial."

O altă problemă este lipsa unor canale de comunicare securizate în UE și suspiciunea că informațiile sensibile discutate în reuniunile ambasadorilor pot fi scurse, au spus mai mulți diplomați. Relatările potrivit cărora fostul ministru de externe al Ungariei ar fi transmis omologului său rus conținutul discuțiilor la nivel de lideri au accentuat aceste îngrijorări. Drept urmare, capitalele limitează informațiile cu adevărat sensibile la formatele NATO.

„Guvernul meu este foarte reticent să împărtășească informații sensibile în Coreper sau chiar în sala liderilor", a spus un diplomat dintr-un stat de pe flancul estic. „Fie ajung în presă, fie merg direct la Moscova."

Protocoale care se suprapun

Reticența capitalelor coincide cu eforturile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a întări profilul de securitate al blocului.

În cel mai recent discurs despre Starea Uniunii, ținut la Strasbourg, fosta ministră germană a apărării a propus un „protocol de securitate de urgență", menit să ajute statele membre să se coordoneze exact într-un scenariu precum cel discutat acum. Protocolul, împreună cu propunerea ei de a crea un „Consiliu European de Securitate", ar urma să fie inclus într-o „Strategie europeană de securitate" de referință, așteptată la începutul lunii noiembrie, potrivit a doi diplomați.

Mai mulți diplomați s-au opus, argumentând că aceste demersuri ar necesita luni de zile pentru a fi puse la punct și ar putea dubla funcții care există deja în UE.

În loc să creeze formate noi, care adaugă complexitate, UE ar trebui să se bazeze mai mult pe instrumentele de răspuns la crize pe care le are deja, a spus un înalt diplomat național.

„Suntem foarte neconfortabil cu protocolul de securitate de urgență", a spus acesta. „Avem deja mecanisme. Dacă apare o criză, avem Mecanismul integrat al UE de răspuns politic la crize (IPCR), care a funcționat foarte bine în timpul pandemiei și al altor crize."

„Lui Putin nu-i pasă"

Mecanismul IPCR, înființat în baza Tratatului de la Lisabona, permite țării care deține președinția rotativă a Consiliului UE să convoace, la cererea unui stat afectat, reuniuni de urgență cu experți din NATO, ONU sau alte organizații internaționale.

În cazul unui atac hibrid major, decizia privind calea de urmat rămâne în sarcina statului vizat. Franța a invocat articolul 42.7 din tratatul UE după atacurile de la Bataclan din 2015, singura dată când clauza de asistență reciprocă a fost activată. Lungescu a subliniat însă că a fost o „decizie politică" a Parisului, care nu a dus la măsuri notabile de asistență reciprocă, în afara coordonării anchetelor antiteroriste dintre Franța și Belgia.

Pentru a evita confuzia privind responsabilitățile în cazul unui atac cu victime în masă, Lungescu a spus că cele două organizații ar trebui să își împartă sarcinile: NATO să se ocupe de schimbul de informații și de descurajarea militară, iar UE să se concentreze pe răspunsul civil.

Tiilikainen consideră că eforturile UE de a coordona răspunsurile la atacurile hibride sunt utile, dar doar într-o anumită măsură. Ea a precizat că ele „nu sunt comparabile cu măsurile de reziliență de la nivel național", precum abordarea „securității cuprinzătoare" a Finlandei.

Lungescu a subliniat și că Moscova nu face nicio distincție între cele două organizații. „Sincer, lui [președintele rus Vladimir] Putin nu-i pasă dacă deciziile sunt luate în Coreper 2 sau în Consiliul Nord-Atlantic", a spus ea, referindu-se la reuniunile ambasadorilor UE și la principalul organ decizional al NATO. „Nu așa gândește Moscova."