Trump vrea să remodeleze coalițiile din Europa, scrie The Atlantic

Administrația președintelui american Donald Trump încearcă să influențeze coalițiile de guvernare din Polonia, România și Germania. Pentru aceasta, ea sprijină politicieni apropiați de mișcarea MAGA, între care și oponenți ai ajutorului pentru Ucraina.

Donald Trump și președintele Poloniei, Karol Nawrocki Foto: X

În septembrie, Trump a felicitat public partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pentru victoria din alegerile din landul Saxonia-Anhalt. Washingtonul îi îndeamnă pe europeni să-și întărească singuri apărarea, dar susține politicieni care se opun acestui lucru. Contradicția a fost semnalată de jurnalista de la The Atlantic Anne Applebaum, soția ministrului polonez de externe, Radosław Sikorski.

Polonia: o propunere la o ceremonie

Cel mai elocvent caz este cel al Poloniei. Potrivit presei poloneze, Trump i-a dat de înțeles în primăvară ministrului apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, că ar fi mai apreciat la Washington dacă ar părăsi coaliția de guvernare și s-ar înțelege cu partidele naționaliste și de extremă dreapta. Liderul micului Partid Popular Polonez, de orientare agrară, a auzit propunerea după o ceremonie de decorare a unui soldat american care salvase un militar polonez în Afganistan. Kosiniak-Kamysz nu a urmat sfatul.

Cazul România

În România, potrivit The Wall Street Journal și Financial Times, Kimberly Guilfoyle, pe atunci ambasadoare a SUA în Grecia, a vorbit în martie, la o cină la Atena, despre problemele coaliției de guvernare de la București. Ea și-ar fi atribuit meritul pentru destrămarea ei viitoare: „Putem face asta cu orice țară vrem“. Guilfoyle și avocatul ei au negat totul, inclusiv conversația de la cină. Ulterior, ea a demisionat din cauza unui alt scandal.

Ambasadoarea promova „coridorul vertical de gaze“, un sistem de conducte care leagă Grecia, România, Ucraina și alte țări din sud-estul Europei, precum și achiziția de gaz natural lichefiat american. Pe atunci premier al României, Ilie Bolojan susținea conducta, dar nu voia să cumpere gaz american, care era necompetitiv ca preț, în condițiile în care România se pregătește să-și exporte propriul gaz.

Guilfoyle a luat cina cu Sorin Grindeanu, liderul social-democraților, partid care făcea parte din coaliția lui Bolojan. Ulterior, social-democrații au ieșit de la guvernare și au votat, alături de extrema dreaptă, moțiunea de cenzură împotriva guvernului. Grindeanu a negat categoric o influență americană asupra deciziei. Liderul extremei drepte românești, George Simion, a numit-o pe Guilfoyle „un bun prieten“, dar a negat și el că ea ar fi influențat votul.

În mai, Parlamentul României a retras încrederea guvernului proeuropean al lui Bolojan: au votat în favoarea moțiunii 281 de parlamentari, deși pentru demitere ar fi fost suficiente 233 de voturi.

Germania, presiuni asupra „cordonului sanitar“

În Germania, o parte dintre politicieni cred că Washingtonul vrea ca partidul conservator CDU să încalce „cordonul sanitar“, o înțelegere veche de a nu aduce la putere partide care simpatizează cu fascismul, și să formeze o coaliție cu AfD în locul celei cu social-democrații. Trump nu s-a adresat direct liderilor CDU, dar a salutat succesul AfD: în Saxonia-Anhalt, partidul a obținut 43,8% din voturi. Înaintea alegerilor pentru Bundestag, Elon Musk a vorbit online la un eveniment al AfD, iar algoritmul rețelei X acordă postărilor lui o pondere mare.

Potrivit unui înalt membru al CDU, când un grup de parlamentari germani a venit la Washington, la Pentagon și la Departamentul de Stat au fost primiți doar reprezentanți ai CDU și ai AfD, nu și social-democrați. Creștin-democrații au refuzat întâlnirile. În conducerea partidului, gestul a fost perceput ca un semnal: singurul partener recunoscut la Washington este AfD.

Între timp, AfD discută cum să-și modifice poziția privind apartenența Germaniei la Uniunea Europeană. Conform unui document strategic consultat de agenția Reuters, partidul propune ca mai întâi să fie revizuite tratatele UE, iar un referendum privind ieșirea să fie luat în calcul doar dacă reformele eșuează.

Ce înseamnă pentru Ucraina

Pentru Ucraina contează ce opinii au politicienii susținuți de Washington. Copreședinta AfD Alice Weidel se opune ajutorului militar pentru Ucraina și cooperării în domeniul apărării cu alte țări europene. Pe 24 septembrie, gruparea parlamentară a partidului a depus în Bundestag o propunere prin care Ucrainei să i se refuze aderarea la Uniunea Europeană și garanțiile militare, iar ajutorul german, cu excepția celui umanitar, să înceteze până la începerea unor negocieri serioase cu Rusia. Copreședintele partidului, Tino Chrupalla, cere retragerea trupelor americane din Germania.

Liderul extremei drepte românești, George Simion, a pledat anterior pentru restabilirea granițelor României din 1940, inclusiv a teritoriilor care aparțin acum Ucrainei. Extrema dreaptă poloneză repetă tot mai des narațiuni antieuropene și antiucrainene, populare la Washington și la Moscova.

O contradicție în politica SUA

Această orientare contrazice poziția declarată a SUA. Elbridge Colby, secretaul adjunct de Război, a declarat anterior la sediul NATO că partenerii trebuie să-și asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. Administrația îi sprijină totuși pe politicienii care se opun reînarmării și cooperării în domeniul apărării. Europenii sunt debusolați: înainte, SUA susțineau democrația ca sistem și se opuneau constant Rusiei, iar acum par să-și fi schimbat abordarea.