Analiză Alegerile care îl pot încurca pe Trump și pot schimba relația Americii cu Europa. Miza pentru România

Alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, programate pe 3 noiembrie în SUA, ar putea limita puterea lui Donald Trump și ar putea schimba echilibrul politic de la Washington. Într-un climat marcat de acuzații privind integritatea scrutinului și temeri pentru democrația americană, „Adevărul” a discutat cu specialistul în polarizare politică Vlad Bujdei-Tebeică despre riscurile pentru procesul electoral, miza unei victorii a democraților și consecințele imprevizibilității administrației Trump pentru România și Europa.

Donald Trump se apropie de scrutinul din noiembrie într-un moment dificil Foto: X/@NST_Online

Alegerile de la jumătatea mandatului, un test pentru Trump

Donald Trump se apropie de scrutinul din noiembrie într-un moment dificil din punct de vedere al popularității. Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos publicat pe 21 octombrie, rata sa de aprobare a coborât la 31%, cel mai scăzut nivel din cele două mandate prezidențiale. Republicanii riscă astfel să piardă controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului, într-un scrutin în care vor conta atât nemulțumirile economice, cât și evaluarea administrației prezidențiale.

Expertul în polarizare politică la SNSPA Vlad Bujdei-Tebeică consideră că există șanse reale ca democrații să obțină câștiguri importante. În opinia sa, unul dintre factorii care îi vulnerabilizează pe republicani este asocierea lor strânsă cu președintele și cu deciziile administrației sale.

„Există o diferență foarte mare între cele două mandate ale lui Trump. Dacă în primul mandat am văzut o încercare a lui de a echilibra oamenii competenți în poziții-cheie cu oameni loiali, în acest al doilea mandat e clar că a mers mai degrabă pe calea asta mai favorabilă lui”, afirmă el.

O victorie a democraților ar limita capacitatea lui Trump de a controla agenda legislativă și ar putea intensifica supravegherea activității administrației. Totuși, schimbarea majorității parlamentare nu ar însemna automat o inversare a politicii externe americane: președintele păstrează atribuții importante în acest domeniu, iar pozițiile democraților nu sunt uniforme.

Ce mecanisme ar putea fi folosite pentru a influența scrutinul

Într-o analiză recentă, Reuters a prezentat nouă scenarii prin care administrația Trump ar putea încerca să influențeze desfășurarea alegerilor sau contestarea rezultatelor. Printre acestea se numără răspândirea acuzațiilor de fraudă, presiunile asupra oficialilor electorali, solicitarea ori confiscarea unor materiale electorale în cadrul unor anchete, prezența agenților I.C.E. în apropierea secțiilor de votare și contestarea certificării rezultatelor.

Aceste scenarii nu înseamnă că toate acțiunile vor avea loc sau că președintele poate prelua pur și simplu controlul asupra alegerilor. Constituția americană acordă statelor un rol central în organizarea scrutinului, iar instanțele au blocat deja unele dintre inițiativele administrației privind votul prin corespondență și accesul la datele electorale. Riscul identificat de Reuters este și acela ca o succesiune de anchete, litigii și dispute să întârzie certificarea rezultatelor și să erodeze încrederea publicului în procesul electoral.

Un precedent important rămâne scrutinul prezidențial din 2020. După ce a pierdut în fața lui Joe Biden, Trump a contestat rezultatul și a făcut presiuni asupra oficialilor din Georgia pentru a identifica suficiente voturi care să îi schimbe victoria în acel stat. La 6 ianuarie 2021, susținătorii săi au luat cu asalt Capitoliul, în ziua în care Congresul urma să certifice victoria lui Biden.

„Acela a fost punctul de cotitură pentru stabilitatea democrației americane”, subliniază Bujdei-Tebeică.

În opinia sa, riscul nu se limitează la repetarea unor scene de violență stradală. El consideră că folosirea instituțiilor statului pentru a exercita presiuni asupra unor categorii de cetățeni poate avea efecte asupra participării la vot. În acest context, acțiunile autorităților federale de imigrație și controversele privind verificarea identității alegătorilor trebuie urmărite și prin prisma efectului pe care îl pot avea asupra alegătorilor care se tem că vor fi vizați de autorități.

De la acuzații de fraudă la neîncrederea în rezultatul votului

Un alt risc este alimentarea suspiciunilor privind corectitudinea numărării voturilor. Trump a promovat în repetate rânduri acuzații de fraudă electorală care nu au fost dovedite în instanță, iar contestarea rezultatului din 2020 a arătat cum astfel de afirmații pot fi folosite pentru a pune presiune asupra oficialilor și pentru a mobiliza susținători împotriva rezultatului oficial.

Bujdei-Tebeică atrage atenția asupra efectelor pe care dezinformarea le poate avea asupra oamenilor implicați direct în organizarea alegerilor. În trecut, acuzațiile nefondate privind manipularea mașinilor de vot au alimentat hărțuirea unor lucrători electorali, persoane care își îndeplineau atribuțiile în comunitățile lor.

„Niciodată nu a recunoscut că a pierdut alegerile după primul său mandat”, afirmă acesta.

De ce o victorie a democraților ar conta pentru România și Europa

Dincolo de echilibrul politic intern al Statelor Unite, rezultatul alegerilor ar putea avea consecințe asupra relației Washingtonului cu aliații săi. Pentru România, miza este importantă: securitatea națională depinde de relația cu Statele Unite și de angajamentele asumate în cadrul NATO, dar și de predictibilitatea politicii americane într-un context european marcat de războiul din Ucraina.

„Donald Trump este un personaj care este extrem de volatil și extrem de dispus să rupă alianțe vechi, să nu își ia în serios angajamentele față de partenerii săi tradiționali”, afirmă cercetătorul.

În acest context, o eventuală victorie a democraților ar putea oferi Europei mai multe instrumente politice pentru a solicita explicații administrației și pentru a-i limita inițiativele legislative. Nu ar garanta însă o schimbare radicală a relației cu Moscova și nici revenirea automată la politica externă americană dinaintea celui de-al doilea mandat al lui Trump. Efectul concret ar depinde de amploarea victoriei, de prioritățile democraților și de deciziile pe care administrația le-ar putea lua în continuare.

Pentru România, problema ține și de felul în care liderii de la București își raportează deciziile la cele luate la Washington. Vlad Bujdei-Tebeică critică tendința politicienilor și a unei părți a corpului diplomatic de a urma aproape necondiționat direcția administrației americane, chiar și atunci când interesul național ar trebui evaluat separat de relațiile personale sau de afinitățile politice.

„Nu poți pur și simplu să te dai cu orice administrație americană, indiferent care este ideologia acesteia”, susține Bujdei-Tebeică.

El consideră că apropierea diplomatică nu ar trebui să excludă verificarea costurilor economice și strategice ale unor proiecte susținute de actori americani sau de parteneri politici ai administrației Trump.