Toamna politică a UE: 9 bătălii majore care vor decide direcția blocului comunitar
0Pe măsură ce activitatea instituțiilor europene revine la viață în septembrie, liniile de front politice se conturează deja. Războiul de la granițele estice, tehnologii emergente, criza climatică, competiția globală – toate se suprapun peste o Uniune Europeana care trebuie să decidă ce fel de viitor își construiește, scrie politico.eu.
Politico prezintă nouă teme legislative mari de urmărit în această toamnă — și actorii care se vor confrunta în lunile ce vin.
1. Comisia vs. Big Tech – aplicarea regulilor digitale
Regulamentul pentru Servicii Digitale (Digital Services Act, DSA) încă nu și-a arătat dinții: investigații împotriva platformelor precum X, Meta, TikTok n-au produs până acum sancțiuni semnificative. Unii oficiali europeni credeau că până la semnarea unui acord comercial UE–SUA, Comisia nu va finaliza concluziile asupra acestor companii.
Dar tensiunea crește: guvernul american, Congresul și agenții de reglementare critică regulile UE, acuzându-le de „cenzură”. Trump, de exemplu, a amenințat cu tarife pentru țările care aplică reguli digitale ce sunt considerate discriminatorii.
Regulamentul privind Piețele Digitale (Digital Markets Act, DMA) are o performanță ușor mai bună: amenzi de sute de milioane de euro, obligații de redesign pentru aplicații și magazine online – de la Google Maps la Apple App Store. Dar provocările continuă: Comisia trebuie să decidă dacă Apple și Meta au respectat suficiente cerințe pentru a evita penalități zilnice, și dacă modificările făcute de Google sunt suficiente pentru a evita o decizie de neconformitate.
Cazul de tehnologie publicitară al Google (ad tech) este pe fundal, cu opțiuni intense — inclusiv desfacerea unor entități — dar cu multe obstacole politice și legale.
2. Consiliul vs Parlamentul – protejarea tehnologiei critice
O altă confruntare apare în jurul revizuirii regulilor privind investițiile străine. Strategia de Securitate Economică a U.E., promovată de președinta Comisiei Ursula von der Leyen, include măsuri prin care investițiile din afară în sectoare sensibile să fie mai bine monitorizate și reglementate, uniform în toate statele membre.
Guvernele naționale vor să păstreze controlul asupra anumitor industrii-cheie: semiconductori, inteligență artificială etc., argumentând că nu toate domeniile sunt la fel de sensibile. Parlamentul European, însă, vrea să extindă lista: industrie aerospațială, transport feroviar, automobile — toate ar trebui să fie supuse screeningului.
Termenul-limită autogenerat este sfârșitul anului — negocierile vor fi aprinse.
3. Dreapta vs Stânga în PE – finanțarea ONG-urilor sub lupa politică
Finanțarea ONG-urilor de către instituțiile UE – și rolul acestora în advocacy sau lobby – a devenit un subiect politic inflamabil. Partidul Popular European (PPE), alături de grupuri de dreapta, acuză unele organizații nonguvernamentale că folosesc granturi UE pentru a influența legislația în moduri care nu sunt transparente.
Raportul Curții de Conturi Europene a scos la lumină deficiențe în modul în care Comisia monitorizează cheltuirea banilor publici și destinația acestora.
Stânga, liberalii și Verzii au reacționat, acuzând PPE că inițiativele sale sunt un cal troian al dreptei populiste. Tema va fi centrală și în discuțiile despre bugetul pe termen lung al UE.
4. Comisia vs statele membre – uniunea piețelor de capital
Comisia Europeană își propune să reanimeze proiectul de Uniune a Piețelor de Capital (Capital Markets Union), redenumit „Savings and Investments Union”. Scopul: să fie mai simplă, mai atractivă și să atragă capital spre investițiile productive în întreaga UE.
Provocarea: statele membre cu centre financiare mari (Luxemburg, Irlanda) sau cu interese juridice complexe nu sunt neapărat dornice să cedeze din competență. Băncile, firmele de investiții și lobby-urile financiare privesc cu precauție câte competențe ar trebui centralizate.
Este o luptă între dorința Comisiei de reglementare unificată și reticența capitalei care consideră pierderi potențiale de autonomie.
5. Industrie vs grupuri de lobby – revizuirea reglementărilor digitale
Comisia va propune un „omnibus digital”: o revizuire amplă a reglementărilor privind AI, date, securitate cibernetică. Industria cere simplificare — legislația existentă este percepută ca fiind suprapusă, birocratică, uneori contradictorie.
Dar grupurile pentru protecția datelor și securitate spun că relaxarea riscă să compromită drepturile cetățenești. Mai ales Regulamentul General de Protecție a Datelor (GDPR) este considerat de unii o piedică pentru inovare, dar de alții un pilon al democrației digitale.
6. Drepturile pasagerilor aerieni – între protecție și costuri
Două dosare privind drepturile pasagerilor se află pe agendă:
Reforma compensațiilor pentru întârzieri lungi sau anulări, pe care unele state membre vor să le restrângă. Parlamentul vrea să păstreze sistemul actual.
Proiectul care ar permite includerea gratuită în tarif de bază a unei bagaje de mână de până la 7 kg. Transportatorii low cost avertizează că asta ar duce la creșterea prețurilor la bilete, din cauza costurilor suplimentare spațiilor și logisticii.
7. Proiectul „Democracy Shield” vs extrema dreaptă
Comisia se pregătește să lanseze o inițiativă amplă pentru protejarea UE de amenințări externe la democrație: dezinformare, atacuri cibernetice, influență străină.
Extrema dreaptă acuză de la bun început că este un instrument de cenzură, de manipulare politică, că se vizează vocea conservatoare. Cealaltă parte susține că măsura este necesară, având în vedere riscurile tot mai mari.
8. Industria auto vs obiective climatice
Una dintre cele mai controversate teme este viitorul industriei auto: interdicția vânzării mașinilor cu emisii CO₂ după 2035 — unul din elementele centrale ale strategiei UE de combatere a schimbărilor climatice — este atacat de lobby-ul auto și de țările cu industrie puternică în domeniu (Germania, Italia).
Comisia s-a arătat dispusă să facă concesii, dar presiunea va crește, întrucât compania auto privește termenul de 2035 ca pe o amenințare majoră.
9. Securitate și libertate – echilibrul dintre autoritate și drepturi
Tema utilizării instrumentelor de stat în combaterea conținutului abuziv online, în special pornografia infantilă, este un exemplu de echilibru delicat: cum protejezi drepturile fundamentale și viața privată, dar și cum răspunzi la amenințări reale?
Debatul privind criptarea – cât de mult să se permită accesul autorităților – riscă să devină un teren de confruntare între țările care consideră libertatea criptării un drept indispensabil și cele care cer instrumente mai puternice de control.
Toamna aceasta nu va fi una de calm instituțional. Politica UE se află în fața unor teste majore: dacă reușește să echilibreze ambițiile cu realitățile economice, dacă protejează drepturile cetățenilor fără a fi capturată de interese înguste, dacă rămâne credibilă nu doar pentru alegători, ci și pe scena mondială.
Cine va avea curajul să facă concesii, cine va rezista presiunilor interne sau externe și cine va reuși să modeleze luna octombrie — toate acestea se vor conta nu doar în Bruxelles, ci în viețile cotidiene ale europenilor.
Se încarcă comentariile...
