Țările UE resping propunerea Spaniei de a face catalana limbă oficială la Bruxelles. Care sunt efectele eșecului asupra agendei interne a guvernului Pedro Sánchez

Premierul spaniol Pedro Sánchez a suferit marți un eșec politic semnificativ la Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene, acolo unde inițiativa guvernului de la Madrid de a include catalana, basca și galiciana între limbile oficiale ale UE nu a reușit să obțină sprijinul unanim necesar.

Parlamentul European/FOTO:Arhiva

Deși nu a fost respinsă în mod formal, propunerea a fost practic amânată pe termen nedefinit, într-un gest prin care statele membre au evitat o confruntare directă, dar au transmis un mesaj clar: susținerea largă pentru extinderea regimului lingvistic european lipsește.

Un angajament politic cu ecou european

Propunerea guvernului Sánchez are rădăcini într-un compromis politic intern. Pentru a-și asigura sprijinul partidului catalan separatist Junts în formarea unui guvern minoritar, în 2023 liderul socialist s-a angajat să promoveze oficializarea celor trei limbi regionale la nivelul instituțiilor europene. În schimb, Junts urma să susțină adoptarea bugetului și stabilitatea guvernării.

Ministrul de externe José Manuel Albares a purtat o campanie diplomatică intensă timp de aproape doi ani pentru a convinge capitalele europene să sprijine măsura — un efort care, în final, s-a lovit de scepticismul recurent al statelor membre, preocupate de implicațiile financiare și juridice.

Scepticism transpartinic și tăcere calculată

În cadrul reuniunii cu ușile închise, zece state au susținut eliminarea subiectului de pe agenda de vot. Reprezentanți din Suedia, Austria, Finlanda și Croația au invocat lipsa clarității juridice, dar mai ales costurile administrative și riscul precedentului pe care l-ar crea un astfel de gest.

În prezent, cele 24 de limbi oficiale ale UE implică cheltuieli anuale considerabile pentru traduceri și interpretariat. Inițiativa Spaniei ar adăuga milioane de euro la aceste costuri — chiar dacă Madridul s-a oferit să suporte integral aceste cheltuieli, o propunere fără precedent în istoria UE. Oficialii europeni au exprimat însă îndoieli legate de caracterul juridic obligatoriu al acestei asumări și de sustenabilitatea sa în viitor.

„Dorim să înțelegem mai bine implicațiile legale și financiare,” a declarat Andreja Metelko-Zgombić, secretar de stat pentru Afaceri Europene din Croația, exprimând o poziție împărtășită de mai multe state membre. Ministrul finlandez al afacerilor europene, Joakim Strand, a fost chiar mai direct: „Propunerea nu este încă suficient de matură pentru a fi supusă votului,” a spus acesta, citând rezervele serviciilor juridice ale Consiliului.

Riscuri interne pentru Sánchez

În contextul în care premierul Sánchez nu a reușit încă să adopte un buget național în actualul mandat, eșecul de la Bruxelles complică serios ecuația politică internă. Sprijinul parlamentar al Junts — esențial pentru adoptarea viitorului buget — devine tot mai incert.

Oficiali ai Junts au recunoscut, sub protecția anonimatului, că diplomația spaniolă a acționat „cu bună-credință” și că eforturile depuse au fost reale, dar au evitat să spună dacă partidul va sancționa politic eșecul îndeplinirii promisiunii din 2023.

Mai mult, o eventuală criză bugetară la Madrid ar pune în pericol și obiectivele de apărare asumate în cadrul NATO. Spania alocă în prezent doar 1,28% din PIB pentru apărare, mult sub pragul de 2% cerut de Alianță și departe de nivelul dorit de Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, care a presat pentru o creștere spre 5%.

Promisiuni reluate, perspective incerte

Guvernul spaniol a transmis că nu va renunța la inițiativă. Ministrul Educației și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Pilar Alegría, a declarat că Spania va continua să promoveze recunoașterea „realității plurilingvistice” a țării în instituțiile europene.

Chiar dacă Bruxelles-ul nu a închis ușa definitiv, dosarul este, deocamdată, blocat într-un sertar politic — iar în joc nu mai este doar simbolismul lingvistic, ci și viitorul stabilității guvernamentale la Madrid.