Summitul european care riscă să-l irite pe Donald Trump. Liderii europeni mizează pe energia eoliană din Marea Nordului, în ciuda criticilor dure venite din SUA

Liderii europeni se reunesc luni la Hamburg pentru un summit care ar putea evidenția dorința continentului de a-și afirma independența energetică față de Statele Unite, prin promovarea unei tehnologii pe care președintele american Donald Trump a criticat-o în mod repetat: energia eoliană.

Europa mizează pe energia verde/FOTOArhiva

După două săptămâni marcate de tensiuni crescânde în relațiile transatlantice, miniștri și șefi de stat din mai multe țări europene urmează să convină asupra extinderii masive a producției de energie eoliană offshore în Marea Nordului.

Așa-numita Declarație de la Hamburg, care va fi semnată de Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Regatul Unit, Țările de Jos și Norvegia, prevede dezvoltarea comună a unor proiecte de energie eoliană offshore cu o capacitate totală de 100 de gigawați — echivalentul producției actuale de electricitate a Regatului Unit.

Summitul capătă o semnificație aparte pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și capitalele europene, după ce Donald Trump a sugerat că Statele Unite ar putea exercita presiuni asupra aliaților NATO în chestiuni sensibile, inclusiv în legătură cu Groenlanda — un episod care a dus alianța transatlantică aproape de un punct de ruptură.

O alternativă la dependența de gazul american

„Energia curată produsă local” oferă o alternativă viabilă la dependența tot mai mare a Uniunii Europene de gazul natural lichefiat importat, în mare parte din Statele Unite, au scris ministrul britanic al energiei, Ed Miliband, și comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, într-un comentariu publicat luni.

Ei avertizează că o dependență excesivă de combustibilii fosili — indiferent de sursă — expune Europa la volatilitatea piețelor internaționale și la presiuni geopolitice externe.

Dezvoltarea energiei eoliene în Marea Nordului necesită însă o cooperare politică strânsă între state, depășirea divergențelor naționale și a efectelor Brexitului, precum și gestionarea opoziției interne față de extinderea proiectelor regenerabile. În timp ce în Regatul Unit interesul industriei este ridicat, țări precum Germania și Franța întâmpină dificultăți în atragerea investitorilor pentru noi proiecte offshore.

În același timp, gazul natural rămâne aproape un sfert din mixul energetic al Europei și este esențial pentru industria grea, iar nu toate guvernele și companiile europene sunt convinse că importurile masive de gaz din SUA trebuie reduse.

Energia, din nou armă geopolitică

Donald Trump a reluat recent criticile la adresa energiei eoliene, catalogând turbinele drept „pentru perdanți”, într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos. Comentariile vin într-un context în care SUA este cel mai mare exportator mondial de gaz natural lichefiat, iar importurile europene din America au crescut de patru ori după reducerea livrărilor rusești.

Oficiali americani au lăudat rolul exporturilor SUA în înlocuirea gazului rusesc și au cerut Uniunii Europene să elimine barierele de reglementare, inclusiv taxele pe carbon și normele de mediu pentru companii.

Pentru unii oficiali europeni, această dependență a căpătat o nouă dimensiune geopolitică. „Slăbiciunea majoră a fost mutarea de la o sursă nesigură — Rusia — către alte surse care pot deveni, la rândul lor, nesigure”, a declarat un oficial al Comisiei Europene implicat în strategia de reducere a dependenței energetice.

Cooperare în Marea Nordului

Summitul Mării Nordului, lansat inițial în 2022 ca răspuns la criza gazului rusesc, ajunge acum la a treia ediție. Pe lângă șefii de stat și miniștrii energiei, sunt așteptați și reprezentanți ai marilor companii din domeniu.

Potrivit autorităților germane, vor fi semnate trei documente-cheie:

-Declarația de la Hamburg, privind cooperarea politică și protecția infrastructurii critice;

-o declarație a miniștrilor energiei privind dezvoltarea rețelelor și finanțarea parcurilor eoliene offshore;

-un pact comun de investiții între guverne și industrie pentru relansarea proiectelor eoliene offshore.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Teresa Ribera, a declarat că tranziția energetică „înseamnă libertate, mai puțină dependență și mai puține vulnerabilități”.

Regatul Unit se alătură proiectului

Regatul Unit va susține proiectele alături de alte nouă țări europene. Guvernul de la Londra afirmă că acordul va consolida securitatea energetică și va reduce expunerea la „rollercoasterul combustibililor fosili”.

Pentru prima dată, unele parcuri eoliene vor fi conectate direct la mai multe țări prin cabluri submarine, ceea ce ar putea reduce prețurile la electricitate, deși criticii avertizează că acest sistem ar putea permite vânzarea energiei către piețele cele mai profitabile în perioade de criză.

Economiștii din domeniul energiei consideră, în general, că extinderea interconectărilor va reduce costurile și va spori siguranța aprovizionării. Un raport recent arată că actualele cabluri submarine au adus economii de peste 1,6 miliarde de lire sterline consumatorilor britanici din 2023.

Angajamente pe termen lung

Țările din jurul Mării Nordului s-au angajat anterior să dezvolte 300 GW de capacitate eoliană offshore până în 2050. Noul acord prevede ca 100 GW din acest total să fie realizat prin proiecte comune, dintre care 20 GW ar urma să fie în curs de dezvoltare până în 2030.

În prezent, China conduce la nivel mondial în domeniul energiei eoliene offshore, urmată de Regatul Unit. Extinderea acestui sector rămâne însă un subiect politic sensibil în Europa, unde opiniile sunt împărțite între costuri, securitate energetică și obiectivele climatice.