Summit-ul „Sprijin Ucraina”. Liderii aliați nu au venit cu mâna goală la Kiev. SUA nu au participat. Ce a transmis România

Mai mulți lideri și miniștri ai UE se află luni la Kiev pentru a-și marca sprijinul pentru Ucraina la trei ani de la desclanșarea invaziei Rusiei și nu au venit cu mâna goală. Președintele lituanian Gitanas Nauseda a propus fixarea datei de 1 ianuarie 2030 pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Prezent prin videoconferință la summit, președintele interimar Ilie Bolojan a transmis că „securitatea Ucrainei este esențială atât pentru România, cât și pentru întregul continent european”.

Sumit-ul ”Sprijin Ucraina” de la Kiev/FOTO:X

"Securitatea Europei depinde de securitatea Ucrainei. De aceea să accelerăm aderarea Ucrainei la UE. Propun o dată de 1 ianuarie 2030", a spus Nauseda.

El a adăugat că deschiderea primului grup de negocieri ar putea fi posibilă în următoarele săptămâni. „Să facem inevitabilă calea Ucrainei către UE”, a spus Nauseda.

La mijlocul lunii februarie, instituțiile de presă, citând surse, au raportat că maghiarii au blocat deschiderea primului cluster cu Ucraina, în cadrul negocierilor privind aderarea la UE.

Ulterior, viceprim-ministrul Olga Stefanișina a confirmat că Ungaria a blocat procesul de aderare a Ucrainei la UE . Ungaria a cerut extinderea listei de condiții impuse Ucrainei.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat pe 22 februarie că soarta aderării Ucrainei la UE va fi decisă de maghiari - iar Ucraina nu se va alătura niciodată la unire împotriva voinței lor.

Europa trebuie să sprijine Ucraina mai mult ca oricând, a declarat luni șeful politicii externe a UE, Kaja Kallas, în timp ce blocul a convenit să impună mai multe sancțiuni împotriva Rusiei înainte de o serie de reuniuni la Bruxelles, Kiev și Washington în această săptămână, scrie Reuters.

„Trebuie să sprijinim Ucraina acum, mai mult ca oricând”, a declarat șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Bruxelles.

Cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, asupra căruia miniștrii au convenit luni, include o interdicție privind importurile de aluminiu și vânzările de console de jocuri, precum și listarea proprietarilor și operatorilor a 74 de nave din așa-numita flotă fantomă, utilizate pentru a eluda sancțiunile.

Kallas a mai spus că se va deplasa marți în Statele Unite pentru a se întâlni cu secretarul de stat Marco Rubio, pentru a discuta despre relațiile UE-SUA și negocierile dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina. „Puteți discuta orice doriți cu Putin, dar dacă este vorba despre Ucraina și Europa, atunci și Ucraina și Europa trebuie să fie de acord cu această înțelegere”, a declarat Kallas.

Mesajul României

Prezent prin videoconferință la summit, președintele interimar Ilie Bolojan a transmis că „securitatea Ucrainei este esențială atât pentru România, cât și pentru întregul continent european”.

„Se împlinesc astăzi trei ani de la lansarea invaziei Rusiei împotriva Ucrainei și, în curând, se vor împlini 11 ani de când Ucraina își apără în mod curajos libertatea, independența și teritoriul. Unsprezece ani de când curajosul popor ucrainean luptă cu eroism și sacrificii enorme împotriva agresiunii ruse”, a precizat Bolojan.

Președintele a mai subliniat că „este în interesul fundamental al României și al tuturor europenilor să împărtășim obiectivul, care este și cel al SUA, de a pune capăt acestui război, care durează de prea mult timp și a distrus prea multe vieți”.

Nou ajutor financiar pentru Ucraina din partea UE

Ucraina ar urma să primească un nou ajutor de 3,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene în luna martie, a declarat la Kiev șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referindu-se la plata unei tranșe din ajutorul preaprobat.

Von der Leyen a declarat că Ucraina va beneficia, de asemenea, de planurile UE de creștere a producției europene de arme și a capacităților de apărare.

Prim-ministrul croat: Pacea în Ucraina trebuie să includă un plan de reintegrare a teritoriilor ocupate

Prim-ministrul croat Andrej Plenković, vorbind la summitul „Sprijin Ucraina” , a spus că acordul de pace ar trebui să includă un plan de reintegrare a teritoriilor ucrainene ocupate.

„Nu ar trebui să privim pacea ca pe o oportunitate de a spune că partenerii occidentali, prietenii Ucrainei, au fost conduși la o poziție care contrazice ceea ce am apărat în ultimii ani. Pacea trebuie să oprească asasinatul și trebuie să includă un plan de reintegrare a teritoriilor voastre ocupate. Acesta este un mod corect de a continua munca și așa ar trebui să-și depună UE eforturile”, a spus Plenkovic.

Potrivit acestuia, doar o Ucraina puternică din punct de vedere economic, financiar și militar, cu sprijinul comun și militar al Europei, va putea garanta libertatea și securitatea poporului său.

Premierul danez Mette Frederiksen a declarat că o decizie neplăcută de a pune capăt războiului din Ucraina ar putea fi chiar mai periculoasă pentru viitor decât războiul. Ea a adăugat că în momentul de față „nu se simte la fel de încrezătoare în americani ca în trecut”, dar are în special neîncredere în liderul rus Vladimir Putin.

Starmer a anunțat furnizarea celui mai mare pachet de ajutor militar Ucrainei

Premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Regatul Unit va oferi Ucrainei cel mai mare pachet de ajutor militar în valoare de 4,5 miliarde de lire sterline (5,6 miliarde de dolari).

"Trebuie să întărim și mai mult Ucraina pentru a garanta pacea durabilă, nu doar o pauză în acest război. Și putem face acest lucru în trei moduri. În primul rând, dacă creștem asistența militară pentru Ucraina", a subliniat el.

Starmer a mai spus că Marea Britanie introduce cel mai mare pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul războiului pe scară largă din Ucraina.

„Trebuie să creștem presiunea economică asupra Rusiei pentru ca Putin să fie gata nu doar să vorbească, ci și să facă concesii... Vom face presiuni asupra companiilor rusești și chineze care au componente militare”, a precizat premierul.

Șeful guvernului a anunțat că va discuta despre sancțiuni în timpul reuniunii G7. Starmer consideră că G7 ar trebui să scadă prețurile petrolului și, de asemenea, să participe la toate sancțiunile.

"Trebuie să construim suveranitate pentru Ucraina și garanții puternice de securitate. Marea Britanie este gata să sprijine acest lucru cu trupele sale în Ucraina, cu europenii și în condițiile potrivite", a adăugat el.

Potrivit The Telegraph, Keir Starmer va prezenta președintelui american Donald Trump un plan de desfășurare a mai puțin de 30.000 de soldați europeni în Ucraina , încercând să obțină sprijinul american.

Și Spania a anunțat că va continua să furnizeze Ucrainei echipamente și tehnologie militară. Anul acesta, Kievul va primi un pachet de ajutor militar în valoare de un miliard de euro de la Madrid, a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez în cadrul sesiunii plenare „Sprijin Ucraina”.

"Spania salută toate măsurile care vizează atingerea păcii, dar această pace trebuie să fie echitabilă, de lungă durată și cuprinzătoare. Pentru a exista o pace corectă, Ucraina trebuie să fie la masa negocierilor. Pentru ca pacea să fie de lungă durată, Europa trebuie să fie implicată în acest proces", a subliniat premierul.

Potrivit acestuia, Spania va încuraja companiile autohtone să participe la programe și proiecte de refacere a țării noastre. Sanchez a mai indicat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar trebui să fie cât mai rapidă posibil.

Suedia alocă 100 de milioane de euro pentru a sprijini apărarea antiaeriană a Ucrainei

Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat că a sosit la Kiev la cea de-a treia aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Pe rețelele de socializare, X a anunțat în timpul vizitei sale că va aloca 100 de milioane de euro pentru a sprijini apărarea aeriană a Ucrainei.

"Sunt astăzi la Kiev. În ultimii trei ani, poporul ucrainean luptă pentru libertate și securitate - ale lor și ale noastre. Astăzi anunțăm 100 de milioane de euro pentru a sprijini apărarea antiaeriană a Ucrainei. Întărirea capacității Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii ruse ne sporește și securitatea", a spus Kristersson.

Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat că în 2025 țara sa va oferi Ucrainei 1 miliard de euro pentru nevoi umanitare și civile. El a precizat că a ascultat cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de sprijin în sectorul energetic, în legătură cu care, potrivit acestuia, „va fi alocat un pachet de 300 de milioane de euro de sprijin energetic”.

După cum a anunțat guvernul norvegian, asistența civilă în valoare de 12,5 miliarde de coroane norvegiene (aproximativ 1 miliard de euro - n.red.) va fi distribuită în următoarele domenii: securitatea energetică și aprovizionarea cu energie, inclusiv securitatea nucleară și achiziția de gaze; ajutor umanitar; suport operațional și reabilitare; dezvoltarea afacerilor și a sectorului privat; societatea civilă.

Canada va furniza Ucrainei simulatoare F-16 și 25 de vehicule blindate

Noul pachet de ajutor al Canadei pentru Ucraina va include 25 de vehicule de luptă de infanterie LAV-3 și 4 simulatoare de zbor pentru avioanele de luptă F-16, a anunțat premierul Justin Trudeau. El a adăugat că Canada va transfera separat prima tranșă de ajutor de 5 miliarde de dolari Ucrainei, finanțată din veniturile din activele înghețate ale Rusiei.

De precizat că SUA nu au participat la această reuniune.