A început summit-ul european de la Bruxelles. Liderii statelor UE și-au reafirmat angajamentul de a susține în continuare Ucraina în războiul cu Rusia

Liderii din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru a discuta despre sprijinul suplimentar pentru Ucraina, precum și despre eforturile de a asigura competitivitatea permanentă a economiei blocului comunitar. Pe agendă sunt, de asemenea, consultări cu privire la relansarea operațiunii militare a Israelului în Fâșia Gaza, precum și despre următorul buget pe termen lung al UE. Nu se așteaptă ca cei 27 de lideri din UE să ia decizii de anvergură. România va fi reprezentată de președintele interimar Ilie Bolojan.

UPDATE 17:50 Uniunea Europeană va furniza un ajutor financiar suplimentar în valoare de 1 miliard de euro Ucrainei, sub forma unui împrumut ce va fi rambursat prin din valorificarea activelor rusești înghețate în UE.

''Cu plata de astăzi de 1 miliard de euro, ne reiterăm angajamentul ferm față de Ucraina'', a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. ''Ajutăm țara să păstreze direcția economiei și să reconstruiască infrastructura esențială avariată de agresiunea rusă. Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât este necesar'', a adăugat ea.

Sprijinul urmează să permită reconstrucția Ucrainei după atacurile rusești: sprijin militar actual și viitor, nevoi bugetare și de reconstrucție și refacerea infrastructurii energetice, a sistemelor de furnizare a apei, a rețelelor de transport, a șoselelor și podurilor.

Acest sprijin al UE face parte din inițiativa G7 (principalele state industrializate ale lumii) ce are în vedere furnizarea unui sprijin financiar de 45 de miliarde euro pentru Ucraina până în 2027.

UPDATE 17:40 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a participant la acest summit prin videoconferință, le-a cerut liderilor europeni să aprobe pachetul de ajutor de 5 miliarde de euro cerut de Kaja Kallas pentru obuze destinate armatei ucrainene.

''Este necesar ca sprijinul vostru pentru Ucraina să nu se diminueze, să continue și să crească. Mai ales în materie de apărare aeriană, de asistență militară și de reziliență a noastră în general. Avem nevoie de fonduri pentru m

UPDATE 17:29 Liderii statelor UE participanți joi la un summit european la Bruxelles și-au reafirmat angajamentul de a susține în continuare Ucraina în războiul cu Rusia și de a menține presiunea asupra acesteia din urmă, dar declarația semnată la finalul summitului nu menționează ajutorul de 40 de miliarde de euro cerut pentru Ucraina de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor europeni să aprobe 5 miliarde de euro pentru achiziția de obuze destinate Ucrainei, o inițiativă avansată de aceeași șefă a diplomației europene, relatează Reuters.

''Uniunea Europeană va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar regulat și predictibil'', se arată în documentul cu concluziile summitului, pe care premierul conservator ungar Viktor Orban a refuzat să-l semneze.

Comisiei Europene i se solicită în declarație ”'să ia rapid toate măsurile necesare pentru avansarea finanțării prin Mecanismul pentru Ucraina”' și prin intermediul G7.

Declarația salută progresele către tratative de pace impulsionate de președintele american Donald Trump și armistițiul parțial privind un moratoriu de 30 de zile asupra atacurilor contra infrastructurilor energetice pe care Rusia și Ucraina au promis să-l respecte, dar pentru care ambele tabere se acuză deja reciproc de încălcarea lui.

Aceeași declarație subliniază abordarea UE de ''pace prin forță'', adică Ucraina ''să fie în poziția ce mai puternică posibil, cu propriile sale capacități militare și de apărare robuste ca o componentă esențială'' înainte de a încheia un acord de pace cu Rusia.

Totuși, textul nu menționează cele 40 de miliarde de euro ajutor financiar suplimentar pentru Ucraina cerute de șefa diplomației UE, estona Kaja Kallas. Propunerea acesteia a fost discutată luni la reuniunea miniștrilor europeni de externe, unii dintre aceștia exprimând rezerve față de o asemenea inițiativă, care ar presupune dublarea ajutorului financiar oferit Ucrainei anul acesta în comparație cu cel de anul trecut și pentru care fiecare țară membră a UE ar trebui să contribuie în funcție de ''ponderea economică'' pe care o are în interiorul blocului comunitar.

Lipsa susținerii față de acest plan de ajutor a determinat-o pe Kaja Kallas să ceară ca alternativă achiziția și furnizarea către Ucraina a două milioane de obuze de calibru mare, a căror valoare o estimează la circa 5 miliarde de euro.

Referitor la acest subiect, liderii europeni semnatari ai declarației de la finalul summitului îndeamnă la ''coordonarea unei sporiri a sprijinului (...) pe bază voluntară, în special în ceea ce privește muniția pentru artilerie de mare calibru și rachetele'', și subliniază necesitatea ''intensificării eforturilor de satisfacere a necesităților militare urgente și de apărare ale Ucrainei''.

''Tot sprijinul militar și garanțiile de securitate pentru Ucraina vor fi oferite cu respectarea deplină a politicii de securitate și apărare a anumitor state membre și ținând cont de interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre'', mai semnalează declarația.

Textul reafirmă sprijinul UE pentru ''o pace integrală, justă și durabilă, bazată pe principiile Cartei ONU și pe dreptul internațional'', iar pentru atingerea acestui obiectiv UE este ''dispusă să sporească presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancțiuni și prin consolidarea aplicării celor existente'', și consideră că Rusia trebuie să despăgubească Ucraina pentru pagubele provocate de război.

UPDATE 15:00 Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a susținut o conferință de presă, informând presa cu privire la discuțiile pe care le-a avut cu liderii UE în această dimineață. Discuția acestora cu ea a fost primul punct de pe ordinea de zi a summitului.

Ea spune că „toate clișeele conform cărora ne aflăm la răscruce, pe care le spunem ... de mulți ani, nu se mai aplică”, deoarece blocul trebuie doar să acționeze „pentru a se asigura că Europa este mai sigură, mai puternică și mai simplă”.

Ea spune că cetățenii UE spun că se așteaptă ca blocul „să își asume un rol mai important în protejarea lor”, în timp ce a îndemnat liderii să treacă dincolo de retorică și să ia măsuri.

Ea a avertizat că „nu avem timp de pierdut cu Ucraina”, insistând că Europa are nevoie de „o pace reală și durabilă” care să garanteze suveranitatea Ucrainei.

Ea a vorbit, de asemenea, despre eforturile UE privind competitivitatea și bugetul.

„Cetățenii Europei ne urmăresc ... [cu privire la] ceea ce facem astăzi, mâine, în următoarele câteva săptămâni și luni, ei așteaptă acțiune și o așteaptă rapid”, a spus ea.

UPDATE 14. 39 Premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat la Bruxelles că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe consolidarea capacităților sale tehnologice pentru a se apăra, mai degrabă decât pe construirea mai multor stocuri de arme, relatează Reuters.

Referindu-se la cartea albă publicată de șeful diplomației UE, Kaja Kallas, care recomandă achiziții comune de echipamente militare, Sanchez a declarat că „principala sa obiecție” este legată de termenul „reînarmare”.

„Trebuie să vorbim diferit, să ne adresăm cetățenilor noștri într-un alt mod atunci când vorbim despre necesitatea de a îmbunătăți securitatea și capacitățile europene de apărare”, a spus el.

„UE este un proiect politic de soft power și, de asemenea, avem îndatoriri de hard power în prezent. Suntem foarte hotărâți nu numai să ne creștem cheltuielile de apărare, ci și să avem acest unghi de securitate”.

Țările din sudul Europei, a spus el, au provocări diferite de cele cu care se confruntă aliații de pe flancul estic și trebuie să se concentreze asupra consolidării controalelor la frontieră, luptei împotriva terorismului și atacurilor cibernetice.

„Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le luăm în considerare atunci când vorbim despre aceste noi capacități de instrumente financiare și reguli fiscale pe care le vom avea în următorii ani”, a spus el, citat de Reuters.

UPDATE 13:57  Ca și la începutul acestei luni, este probabil ca 26 de lideri să se angajeze să sprijine Ucraina - fără Ungaria. În proiectul de text al summitului, consultat de The Guardian, liderii UE vor face apel la Rusia „să dea dovadă de o voință politică reală pentru a pune capăt războiului”.

Însă un plan al șefului politicii externe a UE, Kaja Kallas, de a trimite imediat ajutor militar Ucrainei pare să fi fost retrogradat. În loc de ideea inițială de a trimite zeci de miliarde de euro Ucrainei, statelor membre li se cere să furnizeze muniție.

Unele state membre, în special Țările de Jos și unele țări baltice, doresc să vadă un angajament al UE de 40 de miliarde euro de ajutor militar pentru Ucraina pentru 2025. Dar această idee pare să fi eșuat, Franța, Italia și alții fiind împotriva unui plan al UE, afirmând că ajutorul bilateral poate satisface nevoile Kievului.

Planul Kallas a fost o încercare de a convinge Franța, Italia și Spania, care au cheltuit relativ puțin, să ofere mai mult Ucrainei.

UPDATE 13. 49 La sosirea la summit, prim-ministrul Greciei, Kyriákos Mitsotakis, i-a îndemnat pe ceilalți lideri să „se îndrepte într-o direcție mai ambițioasă”, convenind asupra subvențiilor UE acordate statelor membre pentru achiziționarea de echipamente de apărare. Este de așteptat ca Franța să își mențină poziția privind „buy European”, după ce a obținut o victorie cu fondul de împrumut de 150 de miliarde de euro propus, care exclude complet țările de la contractele de apărare fără un acord de apărare și securitate cu blocul. Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo, a declarat că Europa trebuie să își construiască apărarea în strânsă cooperare cu SUA.

UPDATE 13:44 Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a susținut o conferință de presă, informând presa cu privire la discuțiile pe care le-a avut cu liderii UE în această dimineață. Discuția acestora cu ea a fost primul punct de pe ordinea de zi a summitului.

Ea spune că „toate clișeele conform cărora ne aflăm la răscruce, pe care le spunem ... de mulți ani, nu se mai aplică”, deoarece blocul trebuie doar să acționeze „pentru a se asigura că Europa este mai sigură, mai puternică și mai simplă”.

Ea spune că cetățenii UE spun că se așteaptă ca blocul „să își asume un rol mai important în protejarea lor”, în timp ce a îndemnat liderii să treacă dincolo de retorică și să ia măsuri.

Ea a avertizat că „nu avem timp de pierdut cu Ucraina”, insistând că Europa are nevoie de „o pace reală și durabilă” care să garanteze suveranitatea Ucrainei.

Ea a vorbit, de asemenea, despre eforturile UE privind competitivitatea și bugetul.

„Cetățenii Europei ne urmăresc ... [cu privire la] ceea ce facem astăzi, mâine, în următoarele câteva săptămâni și luni, ei așteaptă acțiune și o așteaptă rapid”, a spus ea.

UPDATE 13: 37 Liderii europeni au început la Bruxelles discuțiile la nivel înalt privind apărarea și economia, care se preconizează că se vor prelungi până noaptea târziu.

Volodimir Zelenski i-a informat pe liderii UE cu privire la convorbirea sa cu Donald Trump.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost întrerupt în timpul unui interviu video de un apel telefonic al omologului său francez Emmanuel Macron, miercuri, a confirmat şeful statului ucrainean France24, relatează HuffPost.

Zelenski a oprit-o pe o jurnalistă care-i punea o întrebare pentru a răspunde la telefon.”Emmanuel, Emmanuel. Îmi pare rău, discut cu nişte jurnalişti”, i-a spus el, după care i-a propus să-l sune înapoi în ”20 de minute”.

El a confirmat apoi unui jurnalist de la France 24 că era vorba despre preşedintele francez.

”Tocmai am vorbit cu preşedintele Macron, cu Emmanuel. Ne sunăm cu regularitate. Aş spune în medie o dată pe zi”, a precizat el, lăudând ”relaţiile strânse” între cele două ţări şi exprimându-şi ”recunoştinţa” faţă de liderul francez care ”ajută mult ”Ucraina.

El a anunţat că urmează să efectueze o vizită în Franţa ”săptămîna viitoare” şi că vor avea loc ”mai multe reuniuni”.

Nu va fi o zi în care să se ia decizii importante, dar liderii ar putea discuta despre cum să finanțeze investițiile UE în domeniul apărării și cum să „cumpere european”.

UPDATE 12: 05 Prim-ministrul leton Evika Siliņa a declarat la sosire că „Ucraina rămâne prioritatea noastră principală”, dorind să audă mai multe de la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la planurile executivului pentru reînarmarea Europei.

Ea a declarat că Letonia „sprijină” intenția UE de a spori gradul de pregătire a apărării blocului, dar a spus că acesta este „doar un prim pas”.

Premierul Letoniei a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a „îndepărta povara birocratică” de companii pentru a ajuta statele membre să se înarmeze mai rapid pentru a face față amenințării rusești în creștere.

Siliņa a comentat, de asemenea, convorbirea telefonică a lui Volodimir Zelenski cu Donald Trump, spunând că i se pare că „merge bine și au negociat foarte bine”.

De asemenea, ea a făcut apel la unele țări europene pentru că „nu și-au făcut temele” privind cheltuielile de apărare, deoarece acestea continuă să cheltuiască sub obiectivul NATO de 2%.

UPDATE 11. 50  Premierul olandez Dick Schoof este unul dintre primii lideri europeni care au sosit la summitul Consiliului European.

În cadrul unei sesiuni (foarte) ample de întrebări și răspunsuri cu presa olandeză, acesta a fost întrebat în principal despre cheltuielile de apărare și problemele de finanțare, precum și dacă are încredere în Vladimir Putin în ceea ce privește o viitoare încetare a focului.

El a declarat că președintele rus „și-a arătat intențiile” cu războiul din Ucraina și a subliniat necesitatea unui acord de pace „foarte ferm” care să poată fi aplicat.

De asemenea, el a respins cererea Rusiei ca Europa să nu mai ofere ajutor militar Ucrainei, afirmând că aceasta „nu este o opțiune” și subliniind discuțiile în curs între Europa, Regatul Unit, Canada și Turcia cu privire la un rol mai larg pe care acestea îl pot juca în Ucraina.

Întrebat din nou despre elementul de finanțare al pachetului de apărare, el a declarat că Țările de Jos sprijină propunerile UE și rămân „constructive”, dar continuă să sublinieze că „datoria sustenabilă este importantă”, motiv pentru care se opune în continuare euroobligațiunilor.

De asemenea, el a făcut aluzie la interesul Olandei pentru „investiții directe în industria de apărare ucraineană” pentru a utiliza capacitatea acesteia și a accelera producția de muniții în Ucraina.

UPDATE  11: 27 Premierul polonez Donald Tusk a vorbit cu reporterii la Varșovia, înainte de a pleca la Bruxelles, spunând că summitul UE va fi despre „finalizarea primei etape a poate celui mai important proiect european din ultimele decenii: a face Europa sigură, înarmată și unită împotriva amenințării ruse”.

„Poate vă amintiți cum de multe ori am fost singuri în avertizarea celorlalți parteneri europeni împotriva amenințării ruse ... și acum suntem pe cale să vedem Europa unită în jurul aceleiași probleme în care Polonia a rămas adesea singură”, a spus el.

Tusk l-a îndemnat, de asemenea, pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, să promulge proiectul de lege privind modificările legislației în materie de migrație și azil, acordând guvernului dreptul de a suspenda temporar cererile de azil ale migranților ilegali.

El a declarat că această măsură este necesară pentru a contracara „presiunea de la granița noastră cu Belarus ... care este în creștere”, acuzându-i pe Aleksander Lukașenko și pe rusul Vladimir Putin că încurajează migrația ilegală pentru a pune presiune asupra frontierelor externe ale UE, purtând „un război de facto - ei îl numesc [război] hibrid, dar este ceva mai grav decât un război hibrid” împotriva Poloniei.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și-a exprimat speranța că Ucrainei i se va promite achiziționarea a două milioane de obuze de artilerie pentru apărarea sa împotriva invaziei ruse, după ce nu a primit suficient sprijin în ultimele săptămâni pentru o inițiativă de angajare de ajutor militar în valoare de 20-40 de miliarde de euro. Următorul summit al liderilor din UE de după reuniunea de joi este programat pentru iunie.

În prima parte, liderii îl vor asculta pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care le va prezenta un punct de vedere nefiltrat cu privire la convorbirea sa telefonică cu președintele american Donald Trump.

Aceștia vor dori probabil să audă mai multe despre planurile pentru o încetare a focului limitată - dar extinsă treptat, dacă este posibil - și despre promisiunea neobișnuită a lui Trump de a „lucra cu el pentru a găsi ce este disponibil, în special în Europa” pentru a sprijini apărarea antiaeriană ucraineană, care ar putea fi văzută ca o respingere indirectă a cererii Rusiei de a înceta înarmarea Ucrainei.

În timpul prânzului, aceștia vor discuta, de asemenea, cu secretarul general al ONU, António Guterres; președintele BCE, Christine Lagarde, și președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, se vor alătura, de asemenea, pentru un moment.

Discuțiile lor se vor prelungi probabil până seara târziu, dar atenția se va îndrepta apoi spre Marea Britanie la sfârșitul după-amiezii, când prim-ministrul britanic Keir Starmer va găzdui peste 30 de șefi de armată și planificatori pentru a discuta planurile sale privind „coaliția celor dispuși”.

Într-o convorbire pe Zoom cu jurnaliștii, miercuri târziu, Zelenski a declarat că „nu a simțit nicio presiune” din partea lui Trump, adăugând: „A fost o conversație fructuoasă, poate cea mai fructuoasă pe care am avut-o, atmosfera a fost pozitivă.”

„Am primit semnale din partea Statelor Unite că vorbim despre încetarea focului asupra instalațiilor energetice, astfel încât să nu atacăm infrastructura energetică, și vorbim, de asemenea, despre instalațiile infrastructurii civile”.

Zelenski a declarat că echipa sa va întocmi o listă cu tipurile de instalații care, în opinia sa, ar putea fi incluse și le va prezenta americanilor la viitoarele negocieri.

Liderul ucrainean a mai spus că el și Trump au discutat despre propunerea SUA de a prelua în proprietate centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, ocupată de ruși.

„Am vorbit doar despre o singură centrală, care se află sub ocupație rusă”, a spus el.

Într-un semn că liderii europeni urmăresc îndeaproape discuțiile dintre Trump, Putin și Zelenski, președintele Ucrainei a răspuns la un apel telefonic în timp ce vorbea cu reporterii miercuri seara și a promis că va suna înapoi.

Revenind la briefing, el a spus: „Era președintele Macron, avem o conversație în medie o dată pe zi, ne ajută foarte mult. Îl voi suna înapoi”.