Culisele summitului de la Bruxelles. Cum au decis liderii UE să sprijine Kievul după 10 ore de discuții
0Liderii europeni au anunțat planuri de consolidare a sectorului de apărare al UE și s-au angajat față de înarmarea Ucrainei la summitul de joi de la Bruxelles, dar nu au oferit noi angajamente care să vină imediat în sprijinul Ucrainei, scrie Politico.

Kievul se confruntă cu suspendarea ajutorului militar și a întreruperii fluxului de informații de către SUA, în contextul în care administrația lui Trump exercită presiune asupra lui Volodimir Zelenski de a încheia rapid un acord de pace cu președintele rus Vladimir Putin.
Înaintea reuniunii de la Bruxelles, diplomații din țările care susțin cu fermitate Ucraina și-au exprimat speranța că reuniunea va aduce noi angajamente astfel încât Kievul să fie într-o poziție mai puternică de negociere.
„Trebuie să sprijinim Ucraina acum mai mult ca niciodată”, a declarat înalt diplomatul UE Kaja Kallas înainte de summitul special al Consiliului European.
Totuși, după 10 ore de discuții și în ciuda solidarității publice cu Zelenski, concluziile transmise liderilor europeni prezenți s-au concentrat doar pe eforturile lor colective de a clădi un sector de apărare până acum fragmentat.
Premierul maghiar Viktor Orbán, care nu și-a ascuns sprijinul pentru Putin și care și-a declarat opoziția față de declarația privind Ucraina înainte de întrunire, nu și-a schimbat poziția.
„A mai făcut asta”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz. „Asta nu a dat înapoi Uniunea [Europeană]”.
26 de țări au semnat o declarație privind Ucraina prin care sunt trasate linii roșii pentru viitoare discuții de pace, se cere aderarea Kievului la blocul comunitar și este promis ajutor militar în viitor.
Contururile unui acord de pace prin forță
Președintele ucrainean a prezentat o listă de nevoi imediate în timpul unui discurs la sosirea sa la Bruxelles.
El a vorbit despre barajele aeriene zilnice ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, cerând Europei să „accelereze” lucrările la un instrument financiar destinat să ajute armata ucraineană. El a cerut un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a îndemnat UE să meargă înainte cu planurile de admitere a Ucrainei în blocul comunitar până în 2030.
Realizarea „păcii prin forță” presupune ca Ucraina să se afle în cea mai puternică poziție posibilă, iar în acest sens sunt esențiale capacități militare și de apărare robuste, se arată în declarația semnată de 26 de țări. „Uniunea Europeană își menține angajamentul, în coordonare cu parteneri și aliați să ofere sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic sporit Ucrainei și poporului său”.
Un diplomat al UE, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a apărat planurile UE de a intensifica ajutorul militar pentru Ucraina. Demersurile privind viitoarele pachete de arme vor continua ca parte a unei coaliții a bunăvoinței, care poate include membri din afara UE, precum Marea Britanie.
Înainte de summit, Kallas a încercat să mobilizeze țările UE în jurul unui efort de a strânge cel puțin 20 de miliarde de euro în ajutor militar care să fie livrat în Ucraina în 2025, potrivit mai multor diplomați. Cu toate acestea, în ciuda discuțiilor ample dintre diplomați, propunerea nu a obținut sprijin unanim.
În discuțiile cu ușile închise dintre lideri, Kallas a spus că blocul ar trebui să se concentreze pe furnizarea de arme Ucrainei, nu doar pe achiziționarea lor pentru uzul propriu, potrivit a doi diplomați ai UE.
Zelenski a primit totuși câteva angajamente concrete joi, și anume din partea Norvegiei, care s-a angajat să-și sporească ajutorul militar direct acordat Ucrainei la 8 miliarde EUR în 2025, dublu față de angajamentul anterior.
La ce se poate aștepta Ucraina în viitor
Principalul semn de întrebare care planează asupra viitorului Ucrainei este în ce măsură poate UE înlocui sau compensa întreruperea ajutorului militar și a fluxului de informații americane.
Prim-ministrul estonian Kristen Michal a pus pe masă acest aspect în timpul discuțiilor cu ușile închise, potrivit unui oficial UE la curent legătură cu dialogul.
„Ne putem descurca singuri?”, ar fi întrebat ea.
Răspunsul ar fi fost o tăcere răsunătoare, notează Politico.
Țările UE au promis, în mod colectiv, Ucrainei un sprijin financiar și militar mai mare decât SUA, de la începutul invaziei pe scară largă în urmă cu trei ani. Acest sprijin va continua să curgă în următoarele luni, aproximativ 30 de miliarde de euro în ajutor financiar fiind alocate pentru 2025 via împrumuturi susținute de activele înghețate ale Rusiei.
Însă suspendarea sprijinului militar american lasă o breșă în capacitatea aliaților de a sprijini Ucraina în toate aspectele războiului, mai ales în materie de informații, inclusiv privind țintirea cu ajutorul armamentului de precizie.
„Încheierea schimbului de informații este într-adevăr foarte semnificativ pentru Ucraina”, a apreciat colonelul Philip Ingram, fost ofițer de informații al armatei britanice pentru POLITICO.
„Înseamnă pierderea accesului la informațiile de țintire pentru rachete cu rază lungă de acțiune, dar și interceptarea rachetelor și a flotelor de drone. Statele membre ale UE nu au o mare capacitate de informații strategice pentru că sunt concentrate pe interior – țări precum Germania depind în întregime de NATO. Ei se confruntă acum cu perspectiva de a face pași în această direcție, dar este nevoie de zeci de ani și sute de milioane de dolari.”
Preocuparea privind o potențială retragere a SUA sau retrogradare arhitecturii de securitate a Europei a declanșat una dintre cele mai mari crize geopolitice care au lovit continentul în ultimele decenii, liderii europeni angajându-se frenetic în diplomație în ultimele două săptămâni.
Liderii europeni au dat impresia că prioritatea lor este să evite pierderea garanției de securitate a SUA. și nu întărirea poziției Ucrainei pe câmpul de luptă și la masa de negocieri, scrie Politico.
Discuția privind apărarea a acaparat cea mai mare parte a celor 10 ore, liderii dezbătând cum să finanțeze cheltuieli de apărare de 800 de miliarde de euro și cât de mult să învestească pe resurse europene în raport cu unele din afara UE.
Discuțiile cu privire la Ucraina, însă, s-au încheiat în aproximativ 15 minute, potrivit unui diplomat al UE.