Statele membre ale UE întârzie să ia atitudine în privinţa încălcărilor statului de drept din Ungaria şi Polonia
0
Uniunea Europeană apără deseori instituţiile democratice şi statul de drept, atunci când acestea sunt atacate peste graniţe, însă dacă UE este serioasă în legătură cu apărarea valorilor blocului comunitar, atunci ar trebui să dea dovadă de determinare şi atunci când aceste valori sunt sub asediu acasă, notează EU Observer.
Parlamentul European şi Comisia Europeană au făcut deja paşi îndrăzneţi de a aborda încălcări serioase ale statului de drept şi ale drepturilor fundamentale în Ungaria şi Polonia. Acum este momentul în care statele membre ale UE trebuie să ia atitudine.
O întâlnire a miniştrilor UE din Bruxelles de pe 19 februarie va fi un test-cheie, cu doar trei luni înainte de importantele alegeri parlamentare europene.
Zeci de mii de polonezi şi unguri au ieşit în stradă de multe ori pentru a protesta faţă de ceea de ei percep a fi practici abuzive privind drepturile omului ale guvernelor lor.
Ei merită sprijinul Consiliului UE pentru a exista certitudine că drepturile cetăţenilor din Uniunea Europeană nu sunt călcate în picioare de propriile guverne, subliniază EU Observer.
În septembrie, Parlamentul European a cerut Consiliului UE să activeze sancţiunile prevăzute în Articolul 7, o prevedere din tratatul UE care se ocupă de comportamentele care pun în pericol valorile Uniunii.
În decembrie 2017, Comisia Europeană a demarat procedurile Articolului 7 împotriva Poloniei, privind amaestecul politicului în sistemul judiciar.
În paralel, Comisia Europeană a introdus acţiuni împotriva ambelor ţări, inclusiv cazuri la Curtea de Justiţe a UE.
Însă, în ultimele luni, Consiliul, care este format din guvernele statelor membre, a lăsat impresia că rămâne în urmă, făcând prea puţin progres în îndeplinirea procedurilor Articolului 7 pentru ambele ţări.
Cauza acestui lucru este, parţial, stagnarea preşedinţiei actuale a UE, România, care are şi ea de-a face cu critici privitoare la respectarea statului de drept.
Câteva excepţii
Datorită unui grup de ţări ale UE care include Suedia, Franţa, germania, Olanda şi Austria, problema a ajuns din nou pe agenda europeană.
Din decembrie, statul ungar a trecut o lege prin parlament, prin care stabileşte un sistem judiciar administrativ, pe care executivul va putea să-l influenţeze, dacă nu chiar să-l controleze.
Guvernul a evitat şi legile privind monopolul şi competiţia prin unirea a aproape 500 de canale mass-media într-un singur conglomerat proguvernamental, atacând în continuare presa liberă.
În Polonia, o hotărâre a Curţii de Justiţie a UE a forţat ţara să de înapoi în privinţa unei legi care-i forţa pe judecători să părăsească Curtea Supremă.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban şi liderul de facto al Poloniei Jaroslaw Kackzynski par să aibă în comun ideea că drepturile unora pot veni în detrimentul drepturilor altora şi că instituţiile publice ar trebui să servească majoritatea, şi nu pe toţi cetăţenii.
Într-o perioadă în care valorile democratice şi statul de drept sunt sub asalt în întreaga lume, este foarte important ca toate instituţiile Uniunii Europene să acţioneze în aşa fel încât să protejeze valori şi drepturi europene esenţiale acasă, inclusiv asigurându-se că statele membre care le dispreţuiesc vor fi trase la răspundere, mai subliniază publicaţia citată.
Se încarcă comentariile...
