Sfârșitul basmului cu prinți și prințese. Cum zguduie dosarele Høiby și Epstein monarhiile europene
0Apelul a venit la ora 4:27 dimineața. Adresa: unul dintre cele mai scumpe complexe rezidențiale din cartierul Frogner, Oslo, unde prețul unui metru pătrat echivalează cu salariul anual al unei asistente medicale. Era o noapte de august, ferestrele erau deschise, dar vecinii nu au auzit nimic — clădirile sunt solide, iar locatarii, obișnuiți să nu se implice în problemele altora.
Suspectul: un bărbat de 27 de ani, blond, înalt, cu tatuaje pe gât și brațe. Analizele indică prezența cocainei, ecstasy-ului și canabisului în sânge. Victima: o femeie cu care acesta avea o relație. Diagnosticul echipajului medical: comoție cerebrală, multiple contuzii la nivelul feței și corpului. În peretele de deasupra patului — o gaură produsă de un cuțit. Pe măsuța de cafea — urme de pulbere albă. Pe podea — veselă spartă și mobilier răsturnat.
Este dosarul penal care îl vizează pe Marius Borg Høiby, fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit, viitoarea regină a Norvegiei.
Un caz penal cu implicații instituționale
La 2 februarie, poliția din Oslo l-a arestat pe Høiby cu o zi înainte de începerea procesului în care urma să fie judecat pentru 38 de capete de acuzare, inclusiv patru episoade de agresiune sexuală. Instanța a aprobat solicitarea procurorilor de arest preventiv, invocând riscul ridicat de recidivă.
Marius Borg Høiby este fiul prințesei Mette-Marit dintr-o relație anterioară și fiul vitreg al viitorului rege, Haakon. Nu deține titluri și nu are atribuții oficiale. Totuși, a crescut în reședințe regale și a beneficiat de statutul și accesul aferente apropierii de Casa Regală — o poziție ambiguă, aflată într-o „zonă gri” instituțională.
Spre deosebire de prinții educați strict în cadrul protocolului monarhic, Høiby a avut parte de privilegiile vieții publice fără constrângerile tradiționale ale responsabilității sau serviciului public. Criticii vorbesc despre un vid de responsabilitate creat de această situație.
Palatul a încercat să delimiteze cazul de instituția monarhiei. Prințul moștenitor Haakon a declarat public că nu va comenta procesul și că nu va fi prezent la audieri, subliniind că Høiby nu este membru al Casei Regale. În epoca transparenței totale, spun analiștii, această strategie are eficiență limitată.
De la poveste de succes la criză de încredere
Høiby a crescut sub ochii publicului, apărând în felicitări oficiale de Crăciun și fiind parte a poveștii moderne a prințesei Mette-Marit — fosta mamă singură care a devenit moștenitoare a coroanei. În 2024, o audiere a poliției a arătat că prințul Haakon și Mette-Marit îi plăteau cheltuielile personale. Au apărut, de asemenea, acuzații potrivit cărora prințesa și-ar fi avertizat fiul despre un posibil arest și ar fi influențat probe sau martori — acuzații pe care le neagă.
La audierea din 4 februarie, Høiby a declarat că a dus „o viață plină de petreceri și alcool” și că puțini pot înțelege presiunea sub care a trăit. „Sunt cunoscut doar ca fiul mamei mele. Nimic mai mult. Am avut o nevoie extremă de a mă afirma”, a spus el.
Impactul public a fost imediat. Cea mai mare organizație de femei din Norvegia, Sanitetskvinnene, a raportat o creștere semnificativă a solicitărilor de ajutor din partea victimelor violenței domestice. „Vizibilitatea mediatică reduce barierele psihologice. Deschiderea sparge tabuuri”, a declarat secretara generală a organizației.
Dosarele Epstein și o altă lovitură pentru coroana norvegiană
La 30 ianuarie, Departamentul de Justiție al SUA a publicat peste 3,5 milioane de documente din dosarul Jeffrey Epstein. Noile fișiere conțin aproape o mie de referințe la prințesa Mette-Marit, inclusiv corespondență din perioada 2011–2014, după condamnarea lui Epstein și înregistrarea acestuia ca infractor sexual.
Mesajele dezvăluie un ton personal și apropiat. Prințesa îi scria lui Epstein că „îi stimulează mintea”, îl numea „fermecător” și „iubitule”. Într-o declarație ulterioară, Mette-Marit a recunoscut că îi verificase trecutul online și știa că „nu arată bine”, dar a continuat corespondența.
Documentele confirmă că, în 2013, prințesa a petrecut patru zile la reședința lui Epstein din Palm Beach. Într-o declarație din 1 februarie, ea a spus că regretă orice contact cu Epstein și că nu a investigat suficient trecutul acestuia.
Prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a afirmat public că prințesa „a dat dovadă de lipsă de judecată” — o declarație rară și semnificativă din partea unui șef de guvern în legătură cu un membru al familiei regale, scrie Zerkalo Nedeli.
Erodarea sprijinului public
Un sondaj realizat pentru postul TV2 arată că 48% dintre norvegieni se opun ideii ca Mette-Marit să devină regină, în timp ce doar 29% o susțin. Sprijinul pentru monarhie a scăzut la 61%, față de 72% cu un an înainte, iar susținerea pentru republică a crescut la 27%.
La 3 februarie, parlamentul norvegian a dezbătut patru propuneri de modificare a Constituției, inclusiv abolirea monarhiei. Deși inițiativa nu a trecut, 26 de deputați au votat în favoarea transformării Norvegiei în republică.
O criză europeană mai amplă
Scandalurile din Norvegia nu sunt izolate. Dosarele Epstein au afectat și Casa Regală britanică, consolidând suspiciunile legate de fostul prinț Andrew, căruia i-au fost retrase titlurile în 2025. Premierul britanic a declarat că acesta trebuie să fie pregătit să depună mărturie în fața Congresului SUA.
În Danemarca, regele Frederik X se confruntă cu consecințele publicării unor fotografii controversate din Madrid. În Spania, acuzațiile de infidelitate care o vizează pe regina Letizia au reaprins dezbaterea despre credibilitatea instituției. În Suedia, sprijinul pentru monarhie rămâne relativ stabil, dar încrederea în Casa Regală este semnificativ mai scăzută decât în alte instituții publice.
Monarhia într-o epocă a transparenței radicale
Conceptul medieval al „celor două corpuri ale regelui” — unul fizic, imperfect, și unul simbolic, sacru — pare tot mai greu de susținut într-o eră a digitalizării totale. E-mailuri private, fotografii și documente judiciare pot deveni publice peste noapte.
Ajunse în aceeași arenă mediatică cu celebritățile și influencerii, monarhiile europene și-au pierdut protecția simbolică a sacralității. Fără aceasta, spun criticii, ele riscă să fie percepute ca instituții costisitoare, cu probleme profund umane, finanțate din bani publici, notează zn.ua.
Se încarcă comentariile...
