Şeful cabinetului lui Zelenski, editorial în The Guardian: „Ţara mea, Ucraina, are o propunere pentru Occident care ar face întreaga lume mai sigură”

0
0
Andrii Iermak FOTO EPA-EFE
Andrii Iermak FOTO EPA-EFE

Într-un editorial publicat în The Guardian, Andrii Iermak, şeful cabinetului prezidenţial al Ucrainei, pledează pentru noi garanţii de securitate din partea Occidentului după ce memorandumul de la Budapesta, prin care Ucraina a renunţat la arsenalul său nuclear, s-a dovedit un eşec, permiţând Rusiei să invadeze această ţară.

Andrii Iermak îşi începe editorialul amintind de scrisoarea trimisă în noiembrie 1994 de fostul preşedinte rus Boris Elţîn omologului său american Bill Clinton în care indica oportunitatea  „unui tratat ruso-ucrainean istoric de prietenie, cooperare şi parteneriat”.

Elţîn, care avea o  bună relaţie de lucru cu preşedintele ucrainean de la acea vreme, Leonid Kucima, voia ca acest document să fie un punct de hotar în relaţiile dintre cele două ţări, în măsura în care s-ar ţine seama de „toate preocupările Ucrainei, cu care are legături fraterne”.

La rândul său, Clinton era interesat de un acord prin prisma faptului că, după destrămarea URSS, Ucraina rămăsese cu o cantitate considerabilă de arme nucleare, al treilea arsenal din lume, or Washingtonul făcuse o prioritate din diminuarea ameninţării nucleare.

La o lună după ce Elţîn i-a scris lui Clinton, liderii lumii s-au adunat la Budapesta, unde  SUA, Rusia şi Marea Britanie s-au angajat ca, în schimbul renunţării la arsenalul său nuclear, „să respecte independenţa, suveranitate şi graniţele Ucrainei”, precum şi să se „abţină de la ameninţarea sau folosirea forţei” împotriva ţării.

„Din nefericire pentru Ucraina, şi în mod tragic, memorandumul de la Budapeste nu a trecut testul timpului.

În primul rând, Kievul a  fost manipulat de avocaţi abili care au insistat ca angajamentele de securitate către Ucraina să fie retrogradate de la <<garanţii>> la <<asigurări>>.  Această diminuare a termenilor ne-a bântuit de atunci.

În al doilea rând, Occidentul îşi punea prea mare încredere în capacitatea lui Elţin de a conduce Rusia pe calea democraţiei liberale. A uitat de influenţii şefi ai poliţiei secrete sovietice, care turbaţi că  vechiul lor imperiu s-a prăbuşit, erau retraşi în umbră, însă nu prea departe de preşedinte.

Prima încălcare a memorandumului de la Budapesta a fost în 2003, când Rusia a ameninţat să ia cu forţa insula ucraineană Tuzla de la Marea Azov. A urmat şantajul sistematic referitor la gaz. Apoi, în 2014, trupele ruseşti au capturat Crimeea şi au pătruns în estul Ucrainei. După care acea agresiune sângeroasă a escaladat într-o invazie militară în toată regula la începutul acestui an.

Rusia ştie ceva ce mulţi dintre Vest nu-şi mai amintesc. O ţară care vrea să-şi păstreze suveranitatea nu-şi poate menţine stabilitatea decât dacă îşi conservă potenţialul ameninţării cu forţa.

Mulţi consideră că sistemul internaţional occidental bazat pe reguli - ameninţat acum de Rusia – a luat fiinţă la sfârşitul primului război mondial, odată politica de `autodeterminare`. La acea vreme, preşedintele SUA, Woodrow Wilson, anunţa că <<aspiraţiile naţionale trebuie respectate>> şi că de acum înainte <<popoarele pot fi dominate şi guvernate doar prin propriul lor consimţământ>>, adăugând: <<Autodeterminarea nu este o simplă expresie, ci un principiu imperativ de acţiune>>.

Dacă Occidentul crede cu adevărat în astfel de principii, atunci trebuie să sprijine guvernul ales în mod democratic al Ucrainei cu garanţii de securitate cuprinzătoare care să înlocuiască memorandumul eşuat de la Budapesta.

Deşi ne concentrăm pe lupta şi pe câştigarea războiului, am început deja procesul de asigurare a garanţiilor din partea aliaţilor noştri. Am înfiinţat un grup de lucru la nivel înalt, coprezidat de mine şi de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Printre membri se numără unii dintre cei mai apropiaţi prieteni ai noştri, printre care William Hague, fostul ministru de externe al Regatului Unit, Kevin Rudd, fostul prim-ministru al Australiei, şi Carl Bildt, fostul prim-ministru al Suediei.

Deşi obiectivul pe termen lung al Ucrainei rămâne aderarea la NATO, recunoaştem că actuala beligeranţă a Rusiei face acest lucru deosebit de dificil. Între timp, însă, avem nevoie de garanţii obligatorii din punct de vedere juridic din partea aliaţilor noştri în privinţa furnizării de arme, schimbului de informaţii, susţinerii  apărării noastre şi protecţia economiei noastre.

Intenţionăm să prezentăm recomandările noastre comunităţii globale în viitorul apropiat. Unele voci influente, chiar şi din cadrul guvernelor aliaţilor noştri, cred în continuare că este imposibil să ţinem piept Rusiei. Poziţia lor poate fi asemănată cu cea a unui copil ce se confruntă cu o provocare dificilă. În loc să închidă ochii, să-şi bage degetele în urechi şi să strige ca problema să dispară, aceşti oameni trebuie să deschidă ochii şi să vadă Rusia aşa cum este.

Ştim suficient pentru a fi încredinţaţi că nu există vreun tip de acord de pace pe care Rusia şi-ar pune semnătura şi s-ar ţine de cuvânt. Având în vedere acţiunile sale în Siria şi comportamentul său după confiscarea Crimeei, ar trebui să fie evident că Moscova foloseşte discuţiile de pace ca pe o diversiune şi o capcană, nu ca pe o soluţie. Rusia a încălcat acordurile de la Minsk şi Normandia imediat după semnare şi, timp de opt ani, nu şi-a respectat pe deplin niciunul dintre angajamente. Până în prezent, Rusia a încălcat toate normele şi principiile de bază ale dreptului internaţional. Nu există nicio configuraţie sau formă pe care Ucraina o poate lua ca naţiune independentă şi care satisfacă vreodată  Rusia. Ucrainenii sunt conştienţi de asta şi de aceea continuă să se opună agresorului. Îşi continuă lupta pentru libertate.

Dacă Ucraina cade, ce ţară va fi următoarea? În faţa unui agresor, este zadarnic să speri la pace făcând apeluri la justiţie: nu le vei obţine pe niciuna dintre ele.

După ce a părăsit Casa Albă, Bill Clinton a scris în memoriile sale că nefericita conferinţă de securitate de la Budapesta a fost <<jenantă, un moment rar în care oamenii de ambele părţi au dat-o în bară". Din păcate, nu este chiar aşa. Conducerea rusă nu a dat-o în bară. A văzut în ea o nouă oportunitate şi a profitat din plin de memorandumul slab în interesul  propriilor ambiţii imperiale.

Haideţi să nu repetăm greşelile din trecut. Noile garanţii pentru Ucraina trebuie să fie puternice şi eficiente. Securitatea Ucrainei va permite ca întreaga lumea să fie mai sigură”, a scris Andrii Iermak, şeful cabinetului prezidenţial al Ucrainei, într-un editorial apărut în The Guardian.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite