Rusia a pus tunurile pe Emmanuel Macron

Emmanuel Macron are şanse mari să devină următorul preşedinte al Franţei FOTO AFP/Getty Images

Fostul ministru francez al Economiei, unul dintre favoriţii alegerilor prezidenţiale din Franţa, a devenit ţinta unei campanii de dezinformare coordonate din Rusia.

După conservatorul François Fillon, 62 de ani, a cărui candidatură la preşedinţia Franţei este pusă la grea încercare din cauza dezvăluirilor legate de angajarea fictivă a soţiei sale, liderul „En Marche!“ („Înainte!“), fostul ministru francez al Economiei Emmanuel Macron, 39 de ani, ar putea fi următoarea victimă a unor scurgeri de informaţii. Macron nu va fi atacat din interior, ca în cazul lui Fillon, ci din exterior. Potrivit presei franceze, posturile ruse fidele Kremlinului, precum canalul internaţional RT şi portalul Sputnik, au pus deja tunurile pe tânărul candidat la Palatul Élysée, promiţând dezvăluiri de senzaţie.

„Le Nouvel Observateur“, „Le Parisien“, „Le Point“, rtl.fr şi alte surse de informare franceze au început să atragă atenţia asupra intenţiei Rusiei de a se implica în alegerile din Franţa, programate la 23 aprilie şi 7 mai, după publicarea unui interviu cu fondatorul WikiLeaks Julian Assange în cotidianul rus „Izvestia“ şi a unui articol vădit anti-Macron pe site-ul Sputnik. Aceste avertizări vin după ce Rusia a mai fost acuzată anul trecut de influenţarea referendumului privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi alegerilor prezidenţiale din Statele Unite.

WikiLeaks, într-o nouă ambuscadă

„Assange va arunca benzină pe foc în campania prezidenţială din Franţa“, titra, vinerea trecută, „Izvestia“, anunţând apariţia unor dezvăluiri compromiţătoare despre unul dintre favoriţi la Palatul Élysée. În sprijinul acestui titlu incendiar, Julian Assange afirma că deţine „informaţii interesante“ despre legăturile lui Emmanuel Macron cu fosta candidată la Casa Albă şi secretar de Stat american Hillary Clinton.

Două zile mai târziu, WikiLeaks a publicat un e-mail primit pe 2 septembrie 2015 de către Hillary Clinton din partea şefului campaniei sale prezidenţiale, John Podesta. Intitulat „Întâlnire la Paris cu Manuel Valls“, e-mailul obţinut de WikiLeaks se referă la o invitaţie la cină adresată de fostul premier francez şi ministrul său al Economiei de la acea vreme, şi anume Emmanuel Macron, lui Hillary Clinton. Cina era urmată a doua zi de o masă rotundă cu numeroşi lideri politici europeni. „Lista cu persoane care şi-au confirmat prezenţa este impresionantă“, i-a semnalat Podesta lui Clinton. Printre invitaţi s-ar fi aflat ministrul suedez al Finanţelor Magdalena Andersson, vicepremierul olandez Lodewijk Asscher, Carlotta de Franceschi, consiliera fostului premier italian Matteo Renzi, şi ministrul olandez de Finanţe şi preşedinte al Eurogrupului Jeroen Dijsselborn. Temele de discuţie propuse erau globalizarea şi discursul politic de adoptat în vederea contracarării dreptei şi populiştilor.

În aşteptarea unor informaţii compromiţătoare

Fără a conţine detalii zguduitoare, informaţia este preluată şi înflorită de Sputnik şi RT, notează „Le Parisien“, precizând că cele două canale sunt pe larg citate de simpatizanţi ai Frontlui Naţional din Franţa, condus de Marine Le Pen. De exemplu, Sputnik scrie: „Având în vedere impactul WikiLeaks asupra alegerilor prezidenţiale americane, nu este surprinzător ca lumea să fie tot mai interesată de scurgerile care urmează“. Acelaşi „avertisment“ este adresat de RT: „Ultimele declaraţii făcute de Julian Assange presei ruse sugerează că ar putea apărea informaţii compromiţătoare despre Emmanuel Macron“.

Sputnik nu se opreşte aici, semnalează „Le Nouvel Observateur“. Potrivit versiunii franceze a portalului susţinut fincanciar de statul rus, Macron este un reprezentant al „sistemului bancar american“. Ziarul francez pune la îndoială veridicitatea sursei citate de Sputnik, semnalând că aceste acuzaţii sunt aduse de către Nicolas Dhuicq, un deputat al partidului „Republicanii“ cu opţiuni clare proruse şi pro-Assad.

Assange se apără

Fondarul WikiLeaks a negat marţi că ar furniza Moscovei informaţii compromiţătoare despre Emmanuel Macron, subliniind că echipa sa a publicat peste 1.100 de documente despre Marine Le Pen şi peste 3.600 despre François Fillon.

Julian Assange a ţinut să-i răspundă astfel jurnalistului BBC Nick Robinson, care l-a acuzat cu jumătate de gură, pe Twitter, că dă în candidaţi neatractivi pentru Moscova, precum Macron.

Emmanuel Macron a crescut puternic în sondaje în ultima săptămână, devansându-l pe François Fillon. Potrivit unui sondaj publicat miercuri de Ifop-Fiducial, lupta din turul doi se va da între Emmanuel Macron (21%) şi Marine Le Pen (26%). François Fillon ar fi marele învins, fiind creditat cu 18% în turul întâi. În turul doi Macron i-ar învinge atât pe Fillon, cât şi pe Le Pen, diferenţa variind de la 4% cu candidatul conservator până la 28% cu candidata Frontului Naţional. Marine Le Pen, 48 de ani, ar pierde în turul doi şi în faţa lui François Fillon, la o diferenţă de 12%, potrivit ultimului sondaj Elabe.

Deşi Emmanuel Macron a apărat relaţiile economice ruso-franceze pe fondul sancţiunilor aplicate de Bruxelles şi Washington Rusiei, candidatul „En Marche!“ este văzut de presa afiliată Kremlinului drept un personaj incomod, spre deosebire de Fillon şi Le Pen. François Fillon s-a exprimat la rândul său împotriva sancţiunilor impuse de occidentali Rusiei, în timp ce Marine Le Pen a mers mai departe, menţionând ca obiective renunţarea la moneda euro şi ieşirea Franţei din Uniunea Europeană.

Michael Fallon: Moscova face din dezinformare o armă

Pe 2 februarie, la Universitatea St Andrews din Scoţia, ministrul britanic al Apărării Michael Fallon a avertizat asupra tendinţei Moscovei de a face din dezinformare o armă.

„Vedem astăzi o ţară care, făcând din dezinformare o armă, a provocat apariţia a ceea ce putem privi ca o epocă post-adevăr. În mod evident, Rusia pune la încercare NATO şi Occidentul. Ea caută să-şi extindă influenţa, să destabilizeze ţări şi să slăbească alianţa“, a declarat Fallon.

El a criticat presa de stat din Rusia, acuzând-o că difuzează „dezinformări în stil sovietic“.

RT şi Sputnik, prezente în Occident, susţin, însă, că vor să prezinte un punct de vedere alternativ asupra evenimentelor care au loc în lume. Ele sunt apărate de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Suntem convinşi că astfel de acuzaţii faţă de ţara noastră sunt pur gratuite“, a afirmat Peskov.