Exclusiv Românii, în centrul unui scandal în Germania. IT-ist român din Berlin acuză Der Spiegel: „Articol stigmatizant”
0Pe fondul dificultăților economice, Germania intenționează să reducă din banii pentru asistații sociali, ocazie cu care în atenția presei reapar comunitățile de români care abuzează sistemul. Un IT-ist din Berlin acuză presa că stigmatizează comunitatea de români.
Abuzul de ajutoare sociale – este subiectul fierbinte al presei din Germania de zilele acestea, fie că vorbim de televiziune, ziare tipărite și online. Statul german cheltuiește în fiecare an 20 de miliarde de euro pentru 5,5 milioane de asistați sociali, iar mulți din acești bani sunt obținuți prin abuzarea sistemului de diferite comunități de străini. Românii sunt principalii luați în colimator. „Mii de români și bulgari trăiesc aici, mulți din ajutoare sociale, în clădiri dărăpănate. Ce înseamnă pentru un oraș sărac atunci când se mută aici oameni și mai săraci?”, așa începe reportajul din Der Spiegel, una dintre publicațiile cele mai importante din Germania care l-a scandalizat pe Alexandru Jecan, un IT-ist român care trăiește de circa 13 ani în Germania.
Reportajul care se întinde pe mai multe pagini scoate în evidență faptul că comunități de romi bulgari și români din orașul Hagen, regiunea Ruhr, abuzează de ajutoarele sociale acordate de statul german.
Jurnaliștii germani arată că din cauza migrației, AfD, partidul german de extremă dreaptă, a înregistrat câștiguri clare în orașul amintit.
Subiectul a apărut în contextul situației economice dificile din Germania, care a cheltuit mult prea mult pentru programele de asistență socială, conform partidului principal din coaliția de guvernare - CDU.
„La Hagen, mai mult de jumătate dintre români și bulgari primesc bani sub formă de ajutoare sociale”
„În zona Ruhr, imigrația era parte a mentalității locale. Imigrația a fost timp de generații combustibilul industriei grele; fără ea, motorul miracolului economic german nu ar fi pornit. Au venit italieni și greci, mai târziu oameni din fosta Iugoslavie, polonezi, turci și mulți alții. Comunitatea multiculturală de necesitate, care a format regiunea, a fost mult timp un consens în majoritatea localităților. Dar între timp, multe orașe ajung la limitele lor financiare și sociale. În cartierele cu cea mai mare migrație a sărăciei, rezultatele electorale ale AfD sunt cele mai ridicate”, arată Der Spiegel.
Publicația arată că „La Hagen, mai mult de jumătate dintre români și bulgari primesc bani sub formă de ajutoare sociale”. Este vorba despre comunități etnice de romi.
Un oficial din autoritățile locale vorbește despre necesitatea de a introduce anumite condiții pentru a face accesul la sistemul social mai dificil. „Se poate cere de la cei care vin noi în Germania, pentru a munci aici, să prezinte o asigurare medicală sau să aducă dovada că dispun de suficiente mijloace financiare proprii pentru a nu depinde de statul german”, arată sursa citată.
Concluzia materialului este că „Atâta timp cât aici ajutoarele sociale sunt mai bune decât în România sau Bulgaria, migrația sărăciei nu se va opri.“
Protestul unui român: „articol, în ansamblu, rasist”
Alexandru Jecan, IT-istul clujean care locuiește de mai bine de un deceniu în Germania, a trimis o scrisoare de protest redactorului-șef al Der Spiegel în care critică faptul că articolul a fost „unilateral, distorsionat și stigmatizant.”
Redăm mai jos scrisoarea lui Alexandru Jecan:
"Stimate domnule Kurbjuweit,
vă scriu în calitate de abonat de lungă durată al revistei dumneavoastră. De peste cinci ani citesc săptămânal Der Spiegel. În tot acest timp am apreciat multe articole critice și echilibrate. Totuși, în cazul articolului „Hier ist gar nichts in Ordnung” (ediția 39/2025), doresc să îmi exprim profunda dezamăgire și protestul meu.
Sunt român, locuiesc de 13 ani în Germania, lucrez aici ca informatician, plătesc taxe și mi-am întemeiat familia aici. Cu mare durere am constatat că articolul prezintă românii și bulgarii într-un mod unilateral și generalizat, ca pe un grup-problemă. Pe tot parcursul textului, românii sunt asociați cu sărăcia, înșelăciunea, abuzul, locuințe insalubre, gunoaie, criminalitate și cu o povară asupra sistemului social.
Principalele mele critici:
Generalizare și stigmatizare
Chiar din subtitlu se afirmă: „Mii de români și bulgari trăiesc aici, mulți din ajutor social, în clădiri dărăpănate.” Această formulare leagă naționalitatea automat de prestații sociale și condiții proaste de locuit. Este o etichetare colectivă, care nu reflectă realitatea.
Asociere cu criminalitatea și abuzul
Articolul prezintă cifre despre presupusul abuz de beneficii sociale în rândul românilor și bulgarilor, fără a preciza câte cazuri au fost de fapt dovedite. Astfel se creează impresia că întregi grupuri de populație ar fi predispuse la fraudă – o formă de „suspiciune colectivă”.
Selectarea unor imagini negative extreme
Se vorbește repetat despre „mucegai”, „munți de gunoi”, „șobolani” sau „imobile-problemă”. Cazuri izolate sunt folosite ca ilustrare, dar nu sunt prezentate ca excepții. Se induce astfel imaginea că românii trăiesc în general în asemenea condiții.
Lipsa datelor comparative
Afirmații precum „jumătate dintre românii din Hagen primesc ajutor de la Jobcenter” sunt prezentate fără context. Nu există comparație cu alte grupuri de migranți sau cu populația germană din regiunile sărace. Fără aceste repere, cifrele sunt distorsionate.
Lipsa echilibrului
În ultimii cinci ani am urmărit articolele dumneavoastră. Nu am găsit niciun articol pozitiv despre România sau despre minoritatea românească din Germania. În schimb, domină teme precum sărăcia, romi/Sinti, abuzuri, criminalitate. Această prezentare unilaterală transmite impresia: România = problemă, românii = povară.
Invizibilizarea contribuțiilor pozitive
Articolul omite complet faptul că peste 13.000 de medici români lucrează în Germania și au o contribuție enormă pentru sistemul de sănătate. La fel, nu se menționează miile de șoferi de camion, muncitori în construcții, îngrijitori sau muncitori sezonieri români, care fac munci pe care foarte puțini germani le mai acceptă. Fără acești oameni, economia germană s-ar bloca în multe domenii.
Instrumentalizare politică
Articolul leagă direct prezența românilor/bulgarilor de succesul electoral al AfD. Astfel, grupuri de migranți sunt prezentate drept „factor politic de problemă”, fără a se ține cont de diversitatea lor reală. Acest lucru alimentează resentimente, în loc să clarifice situația.
Pericol de consecințe sociale
Consider acest articol, în ansamblu, rasist. El întărește prejudecăți negative față de peste un milion de oameni cu origini românești în Germania. Vă întreb:
Sunteți conștient că astfel de prezentări otrăvesc climatul social?
Cum ați reacționa dacă, în urma unor asemenea articole, ar crește violența sau discriminarea împotriva românilor? Vă asumați responsabilitatea?
Concluzie
Ca cititor fidel, mă aștept de la o publicație de prestigiu precum Der Spiegel la o prezentare echilibrată și corectă. În schimb, am perceput acest articol ca fiind unilateral, distorsionat și stigmatizant. Vă rog insistent să conștientizați responsabilitatea pe care o aveți și să relatați pe viitor într-un mod mai diferențiat, care să reflecte imaginea reală a minorității românești din Germania – nu doar problemele sociale ale acesteia.
Cu respect, din Berlin,
Alexandru Jecan
Jecan încă nu a primit răspuns la scrisoarea trimisă cu câteva zile înainte.
Alexandru a contactat de asemenea Ambasada României din Berlin, instituție care nu i-a răspuns.
„Germania se confruntă cu o gaură bugetară semnificativă și autoritățile caută să reducă cheltuielile”
Jecan a explicat pentru „Adevărul” care e imaginea acuma românilor din Germania.
Adevărul: Cum sunt acum văzuți românii din Germania? Pare că o vreme au iesit din colimatorul presei, s-a întâmplat ceva care să-i fi readus în atenție?
Alexandru Jecan: Românii din Germania sunt văzuți în continuare în general bine, deși există bineînțeles și excepții. Românii au ieșit din colimatorul presei fiindcă nu suntem o comunitate foarte vizibilă și nici nu au fost subiecte de interes major care să ne aducă în atenția mass-media germane.
Am reintrat acum în atenție dintr-un motiv foarte simplu: Germania se confruntă cu o gaură bugetară semnificativă și autoritățile caută să reducă cheltuielile printr-o înăsprire a criteriilor de acordare a beneficiilor sociale. În acest context, anumite grupuri de imigranți, printre care și români, sunt menționate mai des, de multe ori în articole critice sau negative.
Totuși, trebuie spus clar că realitatea este mult mai nuanțată. Există într-adevăr persoane aflate în situații dificile, dar marea majoritate a românilor din Germania muncesc, plătesc taxe și contribuie la economie. De exemplu, peste 13.000 de medici români lucrează în spitalele germane, iar zeci de mii de români activează în transporturi, construcții, îngrijire sau agricultură. Acestea sunt domenii în care Germania are mare nevoie de forță de muncă.
Percepția generală a societății germane despre români nu este una ostilă. Problemele apar mai ales atunci când presa alege să se concentreze unilateral pe aspectele negative. În viața de zi cu zi, majoritatea românilor sunt respectați ca vecini, colegi sau prieteni și fac parte integrantă din societate.
Tu, ca român care lucrezi în IT, cum te-ai simțit în cei aproximativ 13 ani de când te-ai mutat în Germania. Ai simțit că există o anumită atitudine legată de faptul că ești român?
Eu mă simt în continuare bine și m-am acomodat. Nu, nu am simțit niciun fel de atitudine negativă legată de faptul că sunt român. M-a ajutat mult faptul că vorbesc limba germană, chiar dacă o vorbesc cu accent. Dacă nu aș fi știut limba, atunci cu siguranță mi-ar fi fost mult mai greu și m-aș fi lovit de tot felul de obstacole.
În domeniul IT, oamenii sunt obișnuiți să lucreze într-un mediu internațional și nu contează foarte mult naționalitatea, ci mai degrabă competențele și modul de colaborare. În echipa mea, colegii sunt din mai multe țări și atmosfera este una deschisă, bazată pe profesionalism.
Sigur, am auzit povești de la alți români care au avut experiențe mai dificile, mai ales în meserii unde interacțiunea directă cu clienții sau autoritățile este mai mare și unde lipsa limbii germane poate fi un obstacol. În aceste cazuri, poate apărea și o atitudine rezervată sau chiar suspicioasă. Dar personal, nu am fost niciodată tratat cu lipsă de respect pentru că sunt român.
În general, aș spune că în Germania oamenii apreciază dacă te străduiești să te integrezi, să vorbești limba și să contribui la societate. Atunci ești privit în primul rând ca vecin, coleg sau prieten, nu ca „românul” sau „străinul”.
„Autoritățile române ar putea face mai mult pentru a proteja și promova imaginea românilor din Germania”
Crezi că ar putea face autoritățile române mai mult pentru a avea grijă de imaginea românilor din Germania (cum ar fi ambasada, de exemplu)?
Da, cred că autoritățile române ar putea face mai mult pentru a proteja și promova imaginea românilor din Germania. În primul rând, ar trebui să existe o reacție mai rapidă și mai vizibilă atunci când apar în presa germană articole denigratoare sau părtinitoare. Ambasada ar putea transmite puncte de vedere oficiale, prin care să corecteze percepțiile și să ofere date reale despre contribuția românilor la economia și societatea germană.
În al doilea rând, ar fi foarte important să existe mai multe campanii pozitive de promovare: evenimente culturale, conferințe, expoziții sau inițiative comune româno-germane, prin care să se arate partea pozitivă și diversitatea comunității românești. Avem medici, IT-iști, ingineri, antreprenori, artiști sau muncitori care muncesc din greu și fac o treabă excelentă. Despre acești oameni ar trebui să se vorbească mai mult.
Din păcate, de multe ori reacțiile oficiale sunt slabe sau întârziate. Imaginea unei comunități de peste un milion de români nu poate fi lăsată doar în mâinile presei germane. Este nevoie de o voce clară și consecventă din partea statului român.
Germania trece printr-o situație economică complicată, iar CDU a asumat o politică mai strictă cu migrația și o politică de ajutoare sociale mai sărăcăcioasă. Se vede ceva din aceste promisiuni în societate?
Da, se simte deja o schimbare de ton în discursul public și în felul în care autoritățile discută despre migrație și ajutoare sociale. Germania trece printr-o perioadă economică dificilă, cu presiuni mari pe buget, și de aceea partidele, în special CDU, au început să pună accent pe reducerea cheltuielilor și pe o politică mai strictă față de migrație.
În societate, aceste mesaje se traduc printr-o dezbatere mai intensă despre „cine merită ajutor” și „cine nu”, iar presa reflectă aceste discuții, uneori chiar în mod unilateral. Din păcate, grupuri de emigranți precum românii sau bulgarii sunt adesea aduse în prim-plan ca exemple negative, pentru a justifica politici mai dure.
Totuși, în viața de zi cu zi nu se simte o ostilitate generală față de români. Majoritatea oamenilor fac diferența între cei care abuzează de sistem și cei care muncesc și contribuie. Dar e clar că tema a revenit în atenție, iar climatul politic actual favorizează articole și dezbateri critice despre migrație.
Se încarcă comentariile...
