România va contribui cu cea mai mică sumă din întreaga UE la fondul pentru climă

Încălzire globală

Presa străină susţine că România va contribui cu o sumă "simbolică" la fondul pentru climă anunţat de Uniunea Europeană. EUobserver şi The Independent scriu de aproximativ 5000 de euro oferiţi de oficialii români, ceea ce înseamnă cea mai mică contribuţie din întreaga UE.

România va contribui cu suma "simbolică" de 5.000 de euro pe an la fondul de 7,2 miliarde de euro pe care UE a anunţat că îl va acorda în următorii trei ani drept ajutor ţărilor sărace ca să combată efectele schimbărilor climatice, scrie EUObserver, care citează o informaţie furnizată de un premier european al cărui nume nu este menţionat.

La rândul său, cotidianul britanic The Independent susţine că ar fi vorba despre o contribuţie de 5.000 de lire sterline pe an din partea României, ceea ce ar echivala cu circa 5.500 de euro.

EUobserver precizează însă că suma menţionată a fost dezminţită de un purtător de cuvânt al României, care a declarat că Bucureştiul va avea o contribuţie "aliniată" cu cea a celorlalte state care au aderat recent la Uniunea Europeană.

Făcând abstracţie de România, potrivit EUobserver, contribuţia cea mai mică o va avea Letonia, de 30.000 de euro, urmată de Bulgaria, cu 40.000 de euro, în timp ce la polul opus, cu cea mai mare contribuţie, se situează Marea Britanie, cu 1,6 miliarde de euro.

Contribuţia ţărilor europene la fondul pentru combaterea încălzirii globale

- Regatul Unit , cea mai mare sumă: 1.6 miliarde de euro

- Franţa, Germania, 1.26 de miliarde de euro fieare pe o perioadă de trei ani

- Suedia, 800 de milioane de euro

- Italia, 600 de milioane de euro

- Spania, 375 de milioane de euro

- Olanda, 300 de milioane de euro.

- Danemarca, gazda summitul ONU asupra climei, va contribui cu 160 de milioane de euro

- Belgia, 150 de milioane de euro

- Austria, 120 de milioane de euro

- Irlanda şi Finlanda fiecare cu câte 100 de milioane de euro

- Polonia , între 50 şi 60 de milioane de euro

- Cehia va contribui cu 12 milioane de euro

- Portugalia, Luxemburg şi Slovacia vor da câte 9 milioane de euro fiecare.

- Slovenia  8 milioane de euro.

- Ungaria  6 milioane de euro, din care în 2010 numai un milion, două milioane în 2011 şi trei milioane în 2012.

- Estonia şi Lituania,  fiecare 3 milioane de euro

- Letonia  30.000 de euro

- Cipru nu a confirmat oferta sa finală, dar probabil 1,8 milioane de euro pe trei ani.

- Grecia nu şi-a anunţat încă suma cu care va contribui

- Bulgaria oferă 20.000 de euro, dar numai pentru ultimii doi ani ai programului

Oicialii români spun că pot oferi numai o "sumă simbolică". Potrivit unui premier dintr-o ţară membră UE, ar fi vorba de numai 5.000 de euro pe an. Suma a fost negată de un purtător de cuvânt român, care a spus că această contribuţie va fi mai degrabă "aliniată cu cea a altor noi state membre", scrie EUobserver.

Comisia Europeană, la rândul ei, va contribui cu 150 de milioane de euro.

Liderii europeni au ajuns vineri la Bruxelles, după discuţii prelungite, la un acord pentru a finanţa cu 7,2 miliarde de euro ţările în curs de dezvoltare pentru ca acestea să combată în următorii trei ani efectele încălzirii climatice.

Ţările în curs de dezvoltare deja suferă de pe urma secetei pronunţate, a inundaţiilor şi a altor calamităţi naturale. Ele aşteaptă acum ca ţările comunităţii internaţionale să cadă de acord asupra unor fonduri destinate acţiunilor de combatere a efectelor încălzirii globale, acord ce se aşteaptă să fie anunţat la summitul ONU asupra climei ce se desfăşoară la Copenhaga, dar care nu va fi valabil până în 2013. Ţările în curs de dezvoltatre aşteaptă în jur de 35 de miliarde de euro până în 2020 pentru o finanţare pe termen lung.

Tocmai de accea, fondul pus la dispoziţie de UE este o măsură destinată să acopere perioada până când va intra în vigoare finanţarea ONU, dând în acelaşi timp încredere ţărilor sărace. Acestea din urmă au nevoie de bani pentru a se adapta la schimbările climatice prin măsuri de tipul construirii de faleze împotriva mareelor din ce în ce mai puternice sau pentru dezvoltarea unor culturi mai rezistente la secetă.