Rezultate alegeri europarlamentare 2024. De ce a decis Macron sa organizeze alegeri anticipate. Care e rezultatul așteptat
0Președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri legislative anticipate în cursul acestei luni, în urma unei victorii istorice a formațiunii de extrema dreapta Adunarea Națională, a rivalei sale Marine Le Pen, în scrutinul pentru Parlamentul European.

Potrivit rezultatelor alegerilor europene din Franța, Adunarea Naţională, de extrema dreaptă, a obținut 31,5% din voturi, iar Reconquête 5,5%. Partidul prezidenţial a primit doar 14,5%.
Spre surprinderea tuturor, Emmanuel Macron a convocat legislative anticipate în zilele de 30 iunie şi 7 iulie, cu câteva săptămâni înainte de Jocurile Olimpice de la Paris.
Macron a luat această decizie dramatică și surprinzătoare într-un discurs televizat de la Palatul Élysée, la o oră după închiderea votului și după ce au fost anunțate exit-poll-urile.
Decizia sa a venit la scurt timp după ce liderul Adunării Naționale, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, i-a cerut în mod deschis președintelui să convoace alegeri parlamentare. „V-am auzit mesajul”, le-a spus președintele alegătorilor francezi, „și nu îl voi lăsa fără un răspuns”.
După doar doi ani de la începerea celui de-al doilea mandat de președinte, Macron deja nu mai are o majoritate în parlamentul francez și, deși acest vot european nu are, în teorie, nicio influență asupra politicii naționale, el a decis în mod clar că o continuare a mandatului său fără o nouă consultare populară ar pune o presiune prea mare asupra sistemului.
De asemenea, viitoarele alegeri parlamentare nu vor afecta nici funcția lui Macron, deoarece acestea sunt separate de alegerile prezidențiale, iar mandatul său de președinte mai durează încă trei ani.
Marine Le Pen, care a fost învinsă de două ori de Macron în alegerile prezidențiale, a reacționat imediat, afirmând că partidul său este „pregătit să exercite puterea, pregătit să pună capăt imigrației în masă”.
Aceste alegeri generale anticipate l-ar putea obliga pe Macron să coabiteze alături de un prim-ministru francez din extrema dreaptă eurosceptică. S-a mai întâmplat în Franța ca președintele, care este cel mai puternic politician al țării și premierul să provină din diferite partide politice. Dar dacă noul premier ar veni din extrema dreaptă, aceasta ar fi o premieră pentru Franța.
Marine Le Pen a muncit din greu în ultimii ani pentru a încerca să mărească atractivitatea partidului său și să-i mai atenueze din imaginea extremistă pe care o avea. Ea și susținătorii ei speră că această victorie semnificativă la europarlamentare (partidul ei a strâns mai mult de dublu față de numărul de voturi al partidului președintelui Macron) se va traduce într-o victorie uriașă în alegerile anticipate viitoare. Visul ei ar fi ca un eventual succes la alegerile parlamentare viitoare să-i aducă ei, sau protejatului ei foarte popular, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, un pas mare mai aproape de a deveni președinte al Franței - lucru pe care a încercat să-l obțină anterior, dar fără succes. Următorul vot prezidențial din Franța este programat pentru 2027.
Libération, ziar de centru-stânga scrie că „pariul extrem“ al lui Macron este o lovitură de poker care arată eşecul preşedintelui în lupta sa contra extremei drepte. Cu un scor de aproape 40% pentru cele două partide extremiste de dreapta,
"Franţa se distinge de acum încolo în Europa ca fiind «vârful de lance» al creşterii naţionalismului, populismului şi xenofobiei".
Și Le Figaro, cotidian conservator, este de părere că pariul lui Macron este „periculos“. „Seful statului îşi ia riscul să predea mâine puterea unui partid a cărei progresie a promis acum 7 ani că o va opri. Este o decizie incredibilă pentru ţară, un salt în necunoscut cu consecinţe incalculabile. Dacă seismul era de aşteptat, replica era de neimaginat“ mai scrie Figaro. „Cu o săptămână înainte de debutul campionatului european de fotbal, cu o lună şi jumătate înainte de startul JO de la Paris, Macron adaugă crizei politice provocate de victoria istorică a extremei drepte o criză instituţională. Este exact ceea ce îşi dorea Jordan Bardella şi este exact ceea ce refuza până acum preşedintele, explicând că pentru alegerile europene, trebuie consecinţe europene“, conchide Le Figaro.
„Clasa politică franceză este în stare de şoc după decizia preşedintelui de a dizolva parlamentul. Un pariu riscant care ar putea da în cele din urmă cheile puterii partidului Reuniunea naţională. Lovitura de poker prezidenţială a provocat consternare în rândul guvernului de la Paris. Premierul Gabriel Attal este pe un scaun ejectabil, dar este nevoit, ca şi alţi 18 membri din echipa sa, să plece la luptă, în campanie“, scrie Le Monde.
Extrema dreaptă luată prin surprindere
La extrema dreaptă, sentimentul de euforie al victoriei istorice a fost repede depăşit de un soi de îngrijorare după acest salt în necunoscut decis de şeful statului. Marine Le Pen şi Jordan Bardella, capul de listă al Adunării Naționale la europene şi artizanul victoriei de dumincă, au cerut demult preşedintelui să „se întoarcă la popor“, adică să provoace legislative anticipate, pariind însă totodată pe faptul că Macron nu o va face niciodată. Anunţul prezidenţial de aseară i-a surprins aşadar pe liderii extremei drepte. Ei mizau pe un termen de trei ani, în 2027, anul viitoarelor prezidenţiale. Macron a redus termenul la trei săptămâni.
„Suntem o forţă de alternanţă, suntem gata să guvernăm, gata să repunem ţara pe picioare, gata să apărăm Europa“, a promis Marine Le Pen aseară.
Raphaël Glucksmann, şeful listei socialiste, clasat pe locul trei la europarlamentare, denunţă însă„un joc extrem de periculos al preşedintelui. Nici el, nici majoritatea sa parlamentară nu au fost capabili să facă faţă unor responsabilităţi istorice“, spune acesta.
Jean-Luc Mélenchon, liderul stângist al partidului Franţa nesupusă, afirmă că „nu se teme de popor. Când eşti nesupus, dimpotrivă, mizezi pe popor“ le-a spus Mélenchon partizanilor săi reuniţi la Paris.
François Bayrou, liderul centrist al mişcării Modem, aliat cu partidul prezidenţial, a salutat „ o decizie curajoasă“ din partea lui Macron pentru „a scoata ţara din marasmul în care se află“.
Legislativele, diferite de europarlamentare
Ideea de a o vedea pe Le Pen la Élysée este privită cu groază la Bruxelles, unde Franța, care se îndreaptă spre extrema dreaptă, este văzută ca reprezentând o provocare existențială pentru UE. În timp ce Le Pen și-a îndulcit imaginea și și-a atenuat retorica inflamatorie și eurosceptică, partidul său se află încă la marginea politicii într-o serie de probleme. Adunarea Națională s-a abținut în mod repetat în privința ajutorului pentru Ucraina, dorește să părăsească în cele din urmă comandamentul integrat al NATO și s-a opus mai multor măsuri legislative de referință ale UE din ultimii ani.
Duminică, ea a adoptat un ton populist și patriotic - și a transmis un mesaj împotriva internaționalismului Bruxelles-ului - spunând că vrea să „pună capăt acestei epoci dureroase a globalismului”.
Pariul lui Macron este unul simplu și are ca scop să-o aducă pe Le Pen pe Pământ. În timp ce alegerile europene au oferit o victorie decisivă pentru Adunarea Națională, este puțin probabil ca alegerile legislative să ofere o victorie atât de clară. Formațiunea de extrema dreaptă va obține mai multe locuri în parlament, dar probabil nu va câștiga suficient pentru a fi în măsură să guverneze.
"Aproape sigur va pune o frână lui Le Pen. Nu cred că Le Pen se va descurca la fel de bine în alegerile legislative, sunt alegeri în două tururi, este un grup diferit de alegători care vor fi mobilizați”, a declarat Mujtaba Rahman, șeful pentru Europa al Eurasia Group, o companie de consultanță de risc.
Alegerile parlamentare franceze nu folosesc același sistem electoral ca și alegerile europene. Pentru a obține un loc de deputat trebuie să câștigi 50% din voturi în primul tur sau, în caz contrar, să te confrunți cu un al doilea tur. În esență, este mult mai greu pentru un candidat de extremă-dreapta să câștige un loc în parlamentul național.
Întrucât Bruxelles-ul este văzut ca o preocupare foarte îndepărtată, alegerile europene sunt, de obicei, locul în care votul de protest se exprimă cel mai puternic. În schimb, alegerile legislative sunt în două tururi - la 30 iunie și 7 iulie - care, din punct de vedere istoric, favorizează partidele mai tradiționale, deoarece alegătorii de stânga și de dreapta se adună de obicei în jurul candidatului mai tradițional pentru a învinge extrema dreaptă.
„Aproape sigur va pune o frână asupra lui Le Pen. Pentru că cazul de bază nu este că ea va câștiga majoritatea la alegerile legislative”, a declarat Mujtaba Rahman, șeful Europei al Grupului Eurasia, o companie de consultanță pentru riscuri. „Nu cred că Le Pen se va descurca la fel de bine la alegerile legislative, sunt alegeri în două tururi, sunt un alt grup de alegători care vor fi mobilizați”.
Alegerile parlamentare din Franța nu folosesc același sistem electoral ca și alegerile europene. Pentru a câștiga un loc de deputat trebuie să câștigi 50 la sută în primul tur sau, dacă nu, trebuie să faci un tur. În esență, este mult mai greu pentru un candidat de extremă dreaptă să câștige un loc în parlamentul național.
Această mobilizare împotriva extremei drepte este același curent politic pe care Macron l-a exploatat pentru a o învinge pe Le Pen - cu 59% la 41% - la alegerile prezidențiale din 2022.
Dar cu dreapta dură în ascensiune în întreaga Europă, adevărurile de ieri nu mai sunt garantate în noua realitate politică de astăzi, scrie Politico.
Macron va folosi probabil următoarele trei săptămâni pentru a-și mobiliza susținătorii împotriva amenințării extremei drepte. Un astfel de strigăt de mobilizare a funcționat în trecut, dar extrema dreaptă este acum mai răspândită în Franța decât a fost vreodată. Există o șansă ca Adunarea Națională să câștige majoritatea locurilor în parlament și să îl forțeze pe președintele francez să formeze un guvern de coaliție, ceea ce ar oferi extremei drepte o putere neprevăzută.
Potrivit lui Rahman, Macron se îndrepta spre o criză politică în acest an, indiferent de rezultatul alegerilor. " El știa că [alegerile anticipate] urmau să aibă loc. A vrut să se pună în fața lor și să preia inițiativa", a spus el.
Parlamentul Franței este din ce în ce mai paralizat de când coaliția lui Macron a pierdut majoritatea absolută la alegerile parlamentare din 2022. El s-a bazat pe înțelegeri ad-hoc cu conservatorii, Les Républicains, pentru a trece legislația, dar guvernul nu ar fi putut să fenteze mult timp. În toamnă, legislatorii vor fi chemați să voteze o problemă centrală a conservatorilor: bugetul, pe fondul creșterii deficitelor.
Și este probabil ca opoziția, de la extrema dreaptă la extrema stângă, să fi votat pentru a răsturna guvernul.
Ce spun sondajele
O majoritate a francezilor - de 54% - susţine o dizolvare a Adunării Naţionale franceze în urma victoriei extreme drepte în alegerile europene de duminică în Franţa, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Ifop-Fiducial pentru LCI, Sud Radio şi Le Figaro, care vede o ”lovitură de teatru politică”.
Dizolvarea Adunării a fost cerută la fel de insistent de către Partidul Adunarea Națională ( extremă dreapta) şi Reconquête! (83%).
Doar 8% dintre susţinătorii lui Macron vor ca Adunarea să fie dizolvată.
Partidul La France Insoumise (LFI, stânga radicală) îi urmează pe naţionalişti (72%) în susţinerea dizolvării, urmat de Partidul Socialist (39%) şi ecologişti (38%).
Partidul Les Républicains (LR, dreapta, opoziţie) cer alegeri legislative anticipate în proporţie de 35%.
Primul tur al acestor alegeri urmează să aibă loc la 30 iunie,, iar al doilea la 7 iulie.
Dar, în timp ce mișcarea îndrăzneață a lui Macron schimbă povestea în următoarele săptămâni, rezultatul unor alegeri legislative anticipate este departe de a fi o certitudine.
„După alegerile prezidențiale, alegerile parlamentare oferă, de obicei, o majoritate puternică pentru președinte, deoarece alegătorii săi sunt încurajați, iar opoziția este amețită”, a spus Benjamin Morel, politolog la Universitatea Panthéon-Assas din Paris.
„Dar cine știe cine se va mobiliza pentru aceste alegeri anticipate?”, a adăugat el. Nu este clar dacă tabăra lui Macron sau alegătorii lui Le Pen vor fi mai afectați de absenteism după alegerile europene.
Cu toate acestea, este probabil ca Adunarea Națională să își mărească numărul de locuri în parlament. Dar întrebarea care se pune acum este cât de bine se vor descurca.
Un sondaj de opinie scurs de la Les Républicains în decembrie anul trecut a arătat că Adunarea Națională ar putea obține câștiguri majore în cadrul unor alegeri anticipate și ar putea obține între 243 și 305 parlamentari, într-un parlament de 577 de locuri, potențial mai mult decât pragul necesar pentru o majoritate.
În acest scenariu puțin probabil, Macron ar fi obligat prin tradiție să nominalizeze un prim-ministru al extremei drepte, care ar fi însărcinat cu stabilirea politicilor guvernului.
Acest lucru ar aduce-o atunci pe Le Pen cu un pas mai aproape de putere, conchide Politico.eu.
Kremlinul urmăreşte ”foarte îndeaproape” alegerile francize
Kremlinul anunţă luni că urmăreşte ”cu atenţie” ascensiunea unor partide naţionaliste, considerate mai favorabile Rusiei, atât în Franţa, cât şi în Uniunea Europeană (UE), în urma alegerilor europene, relatează AFP. ”Majoritatea (în Parlamentul European) va fi proeuropeană şi proucraineană (...), dar putem vedea dinamica partidelor de dreapta care câştigă în populism”, apreciază purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
”Se pare că în timp partidele de drepata vor fi pe urma (partidelor proeuropene), iar noi urmărim acest proces cu atenţie”, a adăugat el.