Revista presei spaniole

"România nu a luat examenul la lupta împotriva corupţiei", scrie ziarul "Gazeta de Afaceri", citându-l pe belgianul Willem de Pauw, cel care a realizat raportul cu privire la sistemul juridic din

"România nu a luat examenul la lupta împotriva corupţiei", scrie ziarul "Gazeta de Afaceri", citându-l pe belgianul Willem de Pauw, cel care a realizat raportul cu privire la sistemul juridic din România. "Deşi au trecut cinci ani de la punerea în practică a primelor măsurilor anticorupţie, opinia publică încă mai aşteaptă ca cel puţin un acuzat să-şi primească pedeapsa. De aceea, nu ar trebui să ne surprindă faptul că România va avea cele mai proaste evaluări din partea UE."

În şcolile din Comunitatea Valenciană învaţă un milion de copii imigranţi", titrează cotidianul "Las Provincias". Cei mai mulţi sunt înscrişi în şcolile generale, unde unul din şapte elevi este străin. În total, în 2008-2009, vor studia aproximativ 92.000 de copii imigranţi. Predomină elevii de naţionalitate română şi ecuadoriană. Tot cotidianul "Las Provincias" dedică un amplu articol rolului pe care îl are cultura, ca punte de legătură între autohtoni şi imigranţi. "Prin manifestări culturale, reuşim să ne cunoaştem mai bine", scrie ziarul valencian. Poeta Adriana Vidriu Stanca vorbeşte despre experienţa şi cariera sa în Spania, subliniind: "Mulţi străini, în special artiştii, nu au emigrat din tarile de origine pentru că mureau de foame, ci pentru a descoperi noi culturi şi a trăi noi experiente. Cultura nu are frontiere."

"O altfel de cooperativă", scrie ziarul naţional "El Publico". Pentru un ţigan, e greu să-şi găsească de muncă, iar dacă e ţigan român, lucrurile sunt mult mai complicate. La această concluzie a ajuns Ochiţa Paun, româncă de etnie romă, când s-a hotărât să înfiinţeze o cooperativă agrícola, care în prezent oferă locuri de muncă la 300 de ţigani români.

"Au fost arestate 11 persoane pentru înşelăciune şi delapidare de fonduri", semnalează ziarul naţional "El Pais". Victimele au fost imigranţi cărora li s-au vândut contracte de muncă false, la preţuri cuprinse între 6.000 şi 9.000 de euro. Dintre cei arestaţi, 9 sunt marocani. Poliţia Autonomă din Catalunya estimează că au fost înşelaţi mai mult de 2.000 de străini.

"Numărul căsătoriilor de convenienţă a crescut alarmant", scrie "El Pais". Ministerul de Justiţie spaniol a respins, în 2007 , aproximativ 500 de asemenea căsătorii, majoritatea între cetăţeni spanioli şi imigranţi. Este un număr destul de important, dacă se compară cu cel din anul 2000, când abia se ajungea la 70 de cazuri. În Buletinul Oficial se precizează că acestă practică se transformă într-un fenomen. Un imigrant căsătorit cu un cetăţean spaniol are dreptul de rezidenţă şi muncă imediat după încheierea căsătoriei, iar după un an, poate solicita naţionalitatea spaniolă. În mod normal, naţionalitatea se obţine după zece ani de rezidenţă.