Reacţii puternice după publicarea listei cu oficiali UE declaraţi indezirabili în Rusia. Moscova, somată să dea explicaţii

În ciuda comunicării speciale dintre cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Vladimir Putin, opt cetăţeni germani au fost incluşi pe lista neagră a Kremlinului. FOTO AP

Berlinul s-a numărat printre primele capitale europene care a cerut Moscovei să explice motivele pentru care a declarat opt cetăţeni germani indezirabili. În total, Rusia a inclus 89 de europeni pe această „listă neagră” în care se regăsesc şi cinci români.

„Oamenii incluşi pe această listă au dreptul de a cunoaşte motivele pentru care au fost declaraţi indezirabili pe teritoriul Federaţiei Ruse”, a transmis ministerul german al Externelor într-un comunicat. 

Dintre cei 89 de politicieni, diplomaţi şi militari europeni ale căror nume se regăsesc pe „lista neagră” a Rusiei, 18 sunt polonezi, iar 15 provin din ţările baltice. 

După ce trei deputaţi olandezi au fost forţaţi să anuleze o vizită oficială la Moscova pentru că Rusia le-a refuzat eliberarea vizelor, ministrul olandez al Externelor, Mark Rutte, a primit din partea autorităţilor ruse o listă cu 89 de cetăţeni europeni declaraţi indezirabili pe teritoriul Federaţiei Ruse. 

Printre aceştia se numără şi cinci români: Adrian Cioroianu, fost ministru al Externelor, Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară şi reprezentant al Republicii Moldova în Parlamentul României, Tiberiu-Liviu Chodan, şeful Statului Major al Forţelor Navale (pe lista transmisă ambasadelor, numele lui apare Tiberiu-Liviu Chondon) şi Gheorghe Haţegan, directorul general adjunct al Transgaz. 

Pe listă mai apar, printre alţii, liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, Jerzy Buzek, fostul preşedinte al Parlamentului European, vicepremierul britanic Nick Clegg, John Sawers, fost director al MI6, Stefan Fule, fost comisar european pentru extindere şi Karl Schwarzenberg, fostul ministru ceh de externe.

Totodată, lista cuprinde europarlamentari şi lideri politici din Germania, Spania, Suedia, Olanda, Letonia, Danemarca, Lituania, Polonia, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Cehia, Estonia, Franţa, Grecia şi Finlanda.

Deocamdată, Moscova nu a emis nicio declaraţie oficială după ce lista a fost publicată de presa internaţională. Presa rusă aservită Kremlinului transmite însă că „Rusia răspunde în oglindă sancţiunilor internaţionale aplicate de Vest”, după ce SUA, UE şi Canada au interzis mai multor zeci de cetăţeni ruşi să călătorească, să deruleze afaceri şi să deţină active pe teritoriile lor, punându-le chiar sechestru pe conturile bancare. 

N-ar fi prima dată când Kremlinul adoptă astfel de măsuri „în oglindă”. Vara trecută, după ce SUA şi UE aplicaseră trei seturi de sancţiuni economice împotriva Rusiei, Putin a decis impunerea unui embargou pe importul de produse agroalimentare din UE şi SUA, o măsură ce a cauzat creşterea ratei inflaţiei şi a contribuit la criza economică înregistrată în primele luni din 2015 în Rusia. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/criza-economica-din-rusia" target="_blank">View the story "Criza economică din Rusia" on Storify</a>]