Război în Ucraina. De ce Kievul este greu de apărat, dar şi greu de cucerit? VIDEO
0
Doi generali ucraineni responsabili cu apărarea capitalei Kiev au explicat cum armata din Ucraina luptă din greu pentru a face faţă artileriei ruse şi care sunt punctele forte, respectiv cele slabe ale oraşului.
Luptele s-au intensificat în ultimele zile în jurul Kievului, oraş încercuit aproape în totalitate de forţele ruse, care au invadat Ucraina pe 24 februarie. Mai mult de jumătate dintre cele trei milioane de locuitori ai Kievului au părăsit oraşul la începutul ofensivei ruse. Luni şi marţi, mai mulţi morţi şi răniţi s-au îndregistrat după bombardamente în diferite cartiere ale capitalei ucrainene.
Un bloc de nouă etaje a fost lovit de o rachetă rusă luni dimineaţă, ucigând cel puţin o persoană şi distrugând clădirea, lăsând zeci de oameni fără adăpost. Ar fi fost mai rău dacă mulţi locuitori nu s-ar fi adăpostit în adăposturile antiaeriene. Lupte violente au loc de mai multe zile între forţele ruse şi cele ucrainene la periferia de nord-vest a Kievului.
Râurile şi turbăriile ajută
Generalii responsabili cu apărarea Kievului au spus că luptă din greu pentru a menţine artileria rusă în afara razei de acţiune, dar au acceptat că oraşul este vulnerabil la rachete.
Oricum, topografia şi terenul sunt de partea ucrainenilor, a spus generalul Andri Krîşcenko. Oraşul este mare şi întins. Este străbătut de râuri, nu doar de Nipru care împarte Kievul în două, ci şi de afluenţii săi.
„E greu de apărat pe de o parte, având în vedere că este foarte mare”, a spus generalul Krîşcenko. „Dar pe de altă parte, acesta este un avantaj. Râuri, poduri, sunt tot atâtea obstacole în cale inamicului. Trupele noastre construiesc puncte de apărare şi fortificaţii. În jurul oraşului sunt multe râuri mici care se varsă în Nipru şi sunt multe turbării, aşa că aceasta înseamnă că zona nu este potrivită pentru mişcarea pe scară largă a trupelor”, mai spune el.
Un alt avantaj, potrivit generalului Krîşcenko, care este şi viceprimar, este că Kievul este un oraş industrial, cu ateliere şi fabrici care s-au reorientat pentru a produce articolele necesare pentru fortificaţii - blocuri de beton, saci de nisip şi o varietate de obstacole antitanc,
Ei au explicat că au atacat şi au oprit înaintarea ruşilor prin două atacuri principale, unul dinspre est şi altul dinspre nord-vest, aici incuzând şi impresionanta coloană de tancuri şi blindate ruseşti lungă de 64 km.
Ei au spus că a fost atacată coloana şi forţată să se împrăştie şi au subliniat că acum nu mai este o ameninţare.
Poduri strategice aruncate în aer
Nord-vestul este în continuare principalul obiectiv al ruşilor. Gen Kniazev a subliniat că cea mai apropiată forţă a infanteriei ruse este de cealaltă parte a râului Irpin, la aproximativ 20 km de centrul Kievului.
Ucrainenii au desfăşurat o forţă bine organizată şi bine înarmată, care a distrus poduri strategice. Mii de persoane strămutate din oraşul Irpin au au fost nevoite să trecută peste râu pe rămăşiţele unuia dintre poduri.
Dar ruşii, a spus generalul Kniazev, nu i-au putut urma.
„Acestea sunt zone joase şi mlăştinoase şi nu pot trece de ele. Dacă nu ar exista soldaţi ucraineni, pur şi simplu ar arunca un ponton peste râu. Dar noi suntem acolo şi vrem să-i distrugem“.
În timp ce generalii vorbeau, o rachetă a explodat. Zgomotul exploziei s-a auzit clar în camera de război. „Aceasta a fost apărarea noastră antiaeriană care a doborât o altă rachetă rusă“ a spus un ofiţer ucrainean din sală.
„Moment de cotitură“
Dar ruşii nu s-au îndreptat încă cu toată forţa asupra capitalei spune Gustav Gressel, fost oficial austriac în Ministerul Apărării de la Viena, astăzi expert militar la Consiliul European pentru Relaţii Externe, specializat pe Rusia. Gressel crede că după aproape trei săptămâni de la lansarea invaziei ruseşti, în Ucraina s-a ajuns într-un moment decisiv al campaniei militare.
Totul depinde de rezilienţa Occidentului, crede expertul: „Dacă Occidentul reuşeşte să blocheze economia rusă, aşa cum Putin nu a anticipat şi dacă Occidentul furnizează Ucrainei arme suficiente pentru a menţine rata pierderilor ruseşti la nivelul actual, atunci Rusia ar putea începe să căute]o ieşire, iar societatea rusă ar putea să nu mai sprijine războiul aşa cum spera Putin”. În caz contrat, victoria ar putea fi în continuare de partea lui Putin.
„Este greu de prezis. Ne aflăm într-un moment decisiv iar acţiunile noastre de acum vor determina cursul războiului în următoarele săptămâni” crede expertul austriac. Tot acum s-ar putea decide şi şansele Ucrainei de a supravieţui.
Obiectivele Rusiei, mai spune Gustav Gressel, citat de europa liberă, sunt toate obiective „încă realizabile. Dar preţul este mult mai mare decât a anticipat Rusia”.
Marile oraşe, Kiev-ul în primul rând, rezistă încă, datorită ripostei neaşteptat de „bine organizate” a armatei ucraineine, însă „multe în acest război depind de moralul local, de aptitudinile locale şi de iniţiativa locală a comandanţilor” mai crede Gressel.
„ Ucrainenii mai încă o şansă mică să provoace în continuare pierderi grele armatei ruseşti şi să o oblige să se retragă”.
Putin ar putea aştepta până pe 1 aprilie, data când vin noii recruţi
Gressel crede că în acest moment, din cauza pierderilor grele şi a rezistenţie ucrainene, preşedintele rus ar putea fi obligat să temporizeze, inclusiv negocierile. Să aştepte până pe 1 aprilie, data la care au loc noile recrutări în armată şi data când militarii cu contract ar putea fi convinşi să semneze unul nou, pentru războiul din Ucriana.
„ Putin ar putea avea nevoie de recruţii obişnuiţi dar şi de rezervişti (...)” aşa că data de 1 aprilie devine importantă, explică Gustav Gressel.
„Este motivul pentru care, cred, nu vedem pentru moment nicio soluţie diplomatică, nici o încercare serioasă de a negocia din partea Rusiei. Aşteaptă 1 aprilie, când şi-ar putea reîmprospăta forţele armate şi până nu încearcă şi această cale, nu cred că Rusia va face o încercare serioasă de a ajunge la pace” mai spune expertul militar austriac.
Jocul cifrelor
Dar cât de serioase sunt pierderile suferite de ruşi în cele aproape trei săptămâni de campanie militară împotriva Ucrainei? Mii de soldaţi ucişi, cum susţin Kiev-ul şi experţii occidentali sau „numai” câteva sute, cum arată cifrele oficiale de la Moscova? Când vine vorba de echipament militar distrus, Gressel crede că cifrele ucrainene sunt relativ corecte.
„Aproximativ două treimi din ceea ce pretind ucrainenii că a fost distrus, a fost cu adevărat distrus”. Mult mai puţin fiabile sunt cifrele despre militari ucişi.
„Cifra generală a victimelor dată de ucraineni ar putea fi exagerată, dar numărul de vehicule militare ruseşti distruse nu este prea departe de adevăr”, spune expertul.
Pentru moment însă, aceste cifre, exagerate sau nu, nu vor fi decisive pentru strategia Kremlin-ului, care se hrăneşte mai mult din ideologie, decât cu realităţile de pe teren. Cum remarca şi fostul secretar general NATO, Andres Fogh Rasmussen , Putin „nu se va opri în Ucraina, aşa că Occidentul trebuie să i se opună acum, de o confruntare oricum nu scapă”. Şi tot fostul secretar general NATO comenta o lecţie a istoriei, valabilă şi în cazul războiului din Ucraina: orice încercare de a ajunge la o înţelegere cu dictatorii „nu duce la pace, duce la război şi conflict”.
Se încarcă comentariile...
