Premierul Franței a devenit victima propriei strategii economice. Cum ar fi putut preveni căderea guvernului?
0Franța a fost cufundată în incertitudine politică după ce prim-ministrul Francois Bayrou a demisionat luni, după ce a pierdut votul de încredere. Guvernul său a demisionat după ce nu a reușit să adopte un buget cu măsuri de austeritate ample. Analiștii spun că o soluție alternativă ar fi putut fi o taxă asupra super-bogaților, care fusese susținută anterior de camera inferioară a parlamentului, dar guvernul a respins ideea, scrie The New York Times.
Bayrou a devenit al doilea prim-ministru demis în mai puțin de un an de când președintele Emmanuel Macron a format o coaliție minoritară de centriști și conservatori după alegerile anticipate din 2024. Franța, care are un deficit bugetar de peste 5% din PIB, se află acum fără guvern într-un moment critic.
Bugetul propus de Bayrou pentru 2026 a inclus reduceri de peste 40 de miliarde de euro, în mare parte în detrimentul claselor muncitoare și de mijloc. Planul a inclus înghețarea beneficiilor sociale, reducerea numărului de funcționari publici și chiar eliminarea a două zile de sărbătoare legală. Scopul final a fost reducerea deficitului sub obiectivul UE de 3% din PIB până în 2029.
Forțele de opoziție, de la stânga până la extrema dreaptă, s-au opus inițiativei. Sondajele de opinie arată, de asemenea, că majoritatea francezilor susțin demisia lui Bayrou. Proteste de amploare sunt planificate miercuri, care amenință să exacerbeze și mai mult criza politică.
NYT subliniază că strategia guvernamentală a ignorat potențialul unei taxe pentru cei mai bogați cetățeni. Economistul Gabriel Zucman a propus o taxă anuală de 2% asupra averii de peste 100 de milioane de euro. Aceasta ar afecta o mică parte a societății - doar 1.800 de gospodării - dar ar putea aduce venituri anuale de 15-25 de miliarde de euro. În ciuda sprijinului din camera inferioară și a unui sprijin public puternic (78% conform sondajelor), taxa a fost blocată de Senat.
În schimb, Bayrou s-a limitat la o „contribuție de solidaritate” mai mică pentru cei bogați, care urma să ofere doar 1,2 miliarde de euro. El a avertizat că o taxă mai ambițioasă ar putea duce la scurgerea capitalurilor și, în cele din urmă, a optat pentru austeritate. Această decizie, așa cum subliniază Stettler, l-a costat viitorul său politic.
Președintele Macron încearcă acum să formeze un nou guvern. Va trebui să negocieze fie cu socialiștii, care susțin și ei o taxă pe avere, fie să caute un compromis cu partidul condus de Marine Le Pen. Dacă nu se poate ajunge la un consens, țara s-ar putea confrunta cu noi alegeri anticipate — și chiar cu tot mai multe apeluri ca președintele însuși să demisioneze.
„Toată lumea trebuie să se alăture acestui efort”, a spus Bayrou când și-a prezentat planul de austeritate eșuat în această vară. Există un grup la care, evident, nu s-a gândit: cele mai bogate secțiuni ale societății franceze. „De dragul lor, stabilitatea politică a țării a fost sacrificată”, a conchis NYT.
Se încarcă comentariile...
