Polonia și Suedia către Rusia. „Ați fost avertizați”. Să nu vă „plângeți” dacă avioanele voastre sunt doborâte în spațiul aerian al NATO

Într-un discurs susținut la New York, în fața Consiliului de Securitate al ONU, ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a transmis un avertisment direct Kremlinului: orice incursiune aeriană în spațiul NATO va fi tratată fără menajamente. Declarațiile ferme de la Varșovia au fost dublate de o poziție la fel de tranșantă din partea ministrului suedez al Apărării.

Avioane de luptă rusești/FOTO:EPA/EFE

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a avertizat luni Moscova că Rusia nu ar trebui să se plângă la Națiunile Unite dacă rachetele sau aeronavele sale sunt doborâte după ce intră în spațiul aerian NATO.

Sikorski a vorbit la o sesiune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU de la New York. Summitul a fost convocat după ce trei avioane militare rusești au intrat în spațiul aerian estonian timp de 12 minute pe 19 septembrie, înainte de a fi respinse de avioane F-35 italiene care reprezentau NATO.

„Am o singură rugăminte pentru guvernul rus: dacă o altă rachetă sau aeronavă intră în spațiul nostru fără permisiune, în mod deliberat sau din greșeală, și este doborâtă, iar epava cade pe teritoriul NATO, vă rog să nu veniți aici să vă plângeți”, a spus Sikorski. „Ați fost avertizați.”

Reacția Poloniei vine într-un moment de tensiune sporită în regiune, în contextul în care Rusia a intensificat, în ultima lună, zborurile de recunoaștere și incursiunile cu drone deasupra teritoriilor statelor membre NATO, inclusiv în Polonia și România. Avioanele rusești au fost interceptate și escortate de aeronave italiene F-35, aflate în misiune de poliție aeriană sub egida NATO.

Premierul polonez Donald Tusk a întărit poziția exprimată de Sikorski, afirmând că „orice obiect zburător care încalcă spațiul aerian al Poloniei va fi doborât fără avertisment și fără ezitare”.

Retorică fermă, ecouri din Războiul Rece

Declarațiile ferme de la Varșovia au fost dublate de o poziție la fel de tranșantă din partea ministrului suedez al Apărării, Pål Jonson, care a reafirmat dreptul Suediei de a-și apăra spațiul aerian „inclusiv prin utilizarea forței, dacă va fi necesar”. Aceste poziții reflectă o schimbare de ton tot mai vizibilă în rândul statelor nordice, în special după aderarea Suediei la NATO.

Incidentul din Estonia nu este unul izolat. Autoritățile de la Tallinn au semnalat în mai multe rânduri încălcări ale spațiului aerian, inclusiv cu avioane de tip MiG-31, ceea ce a determinat lansarea unor consultări formale în cadrul NATO, în baza articolului 4 al Tratatului. Reacția NATO, cel puțin până în acest moment, pare a fi una precaută: Alianța nu a adoptat poziția unor state care cer doborârea imediată a oricărui avion rus ce încalcă granițele sale, optând în schimb pentru o abordare „proporțională”, după cum a declarat ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur.

„Zidul de drone” și echilibrul strategic în Estul Europei

Pe fondul acestor provocări, mai multe state europene, alături de Ucraina și Comisia Europeană, urmează să discute vineri un plan de apărare coordonată a graniței de est a Uniunii Europene, cunoscut deja informal sub numele de „zidul de drone”. Proiectul vizează crearea unei capacități integrate de detecție și neutralizare a vehiculelor aeriene fără pilot, utilizate tot mai frecvent în misiuni de recunoaștere sau atac.

În paralel, discuțiile despre dislocarea unor avioane F-35A britanice — capabile să transporte armament nuclear — pe teritoriul Estoniei au generat controverse, inclusiv în rândul aliaților. Oficialii britanici au exprimat rezerve cu privire la oportunitatea unei astfel de desfășurări, care ar putea fi percepută de Moscova drept o provocare inutilă. Un oficial militar britanic, citat de The Telegraph, a avertizat că prezența acestor avioane în proximitatea Rusiei ar crește riscul în cazul unui eventual prim atac.

Tensiuni în creștere, dar și prudență diplomatică

În ciuda retoricii dure venite dinspre Polonia și Suedia, poziția generală a NATO pare să fie una de echilibru și calcul strategic. La Tallinn, ministrul Apărării a subliniat că avioanele rusești care au pătruns în spațiul estonian nu transportau armament periculos și nu reprezentau o amenințare iminentă. Totuși, a avertizat că, în cazul în care un zbor va fi perceput drept amenințare reală, Estonia este pregătită să răspundă militar.

Pentru moment, mesajul transmis de Varșovia – „Nu veniți să vă plângeți dacă vă doborâm avioanele” – rămâne un semnal clar că statele NATO din flancul estic nu mai sunt dispuse să tolereze provocările repetate venite dinspre Rusia. Într-o Europă tot mai tensionată, în care retorica imperială de la Moscova se ciocnește de realitatea unei alianțe militare solidare, miza nu mai este doar securitatea aeriană, ci credibilitatea colectivă a unei arhitecturi de securitate construite în ultimele decenii.