Planul B pentru Ucraina: Uniunea Europeană ar putea lua un împrumut comun de zeci de miliarde de euro

După ce Belgia a spus „nu” ideii de a folosi activele rusești înghețate pentru finanțarea sprijinului acordat Ucrainei, liderii europeni caută un nou plan. Potrivit Politico, Uniunea Europeană ia în calcul varianta unui împrumut comun de zeci de miliarde de euro, în cadrul unui așa-numit „Plan B” menit să țină economia ucraineană pe linia de plutire.

Comisia Europeană trebuie să lucreze „peste program” pentru a definitiva propunerile de finanțare

Publicația americană citează trei diplomați europeni care spun că propunerea va fi inclusă în documentul pe care Comisia Europeană urmează să-l prezinte în următoarele săptămâni capitalelor din blocul comunitar. Alături de acest scenariu, Bruxellesul ar urma să propună și un „credit reparatoriu” – o formă de împrumut garantat prin activele rusești înghețate – precum și o a treia opțiune, aceea a „detașării” Ucrainei de mecanismele comune de sprijin. Ultima variantă este susținută doar de Ungaria, potrivit surselor citate.

Belgia a blocat soluția preferată

Subiectul a fost discutat intens la summitul Consiliului European de săptămâna trecută, când a devenit clar că Belgia nu își va ridica obiecțiile privind utilizarea profiturilor provenite din activele rusești înghețate la banca Euroclear din Bruxelles.

Refuzul Belgiei a forțat liderii europeni să caute un plan alternativ, în condițiile în care Ucraina riscă să se confrunte cu o criză financiară severă la sfârșitul primului trimestru din 2026, dacă nu primește un nou sprijin internațional. Pentru moment, Europa rămâne singurul finanțator stabil al Kievului, în timp ce ajutorul american este blocat de disputele interne din Congres.

Termen-limită: summitul din 18 decembrie

Potrivit diplomaților citați, Comisia Europeană trebuie să lucreze „peste program” pentru a definitiva propunerile de finanțare, astfel încât o decizie finală să poată fi luată cel târziu la summitul UE din 18 decembrie.

Ambasadorii statelor membre urmează să discute miercuri consecințele refuzului belgian și posibilele opțiuni rămase pe masă.

Doi diplomați europeni au subliniat că, deși majoritatea țărilor UE consideră în continuare utilizarea activelor rusești înghețate drept varianta ideală, riscul creșterii datoriei comune face ca propunerea să fie una politic sensibilă.

„Împrumutul comun e un scenariu de avarie – o formă de presiune, mai degrabă decât o soluție reală”, a spus unul dintre interlocutorii citați de Politico.

Alt diplomat a fost și mai tranșant: „Ce rost are să discutăm alte alternative? Creditul reparatoriu este singura opțiune viabilă. Trebuie doar să fim sinceri în privința asta.”

De ce s-a opus Belgia

Potrivit surselor Politico, lipsa unui acord la ultimul summit are legătură și cu contextul politic intern din Belgia. Premierul Alexander De Croo se află în pline negocieri bugetare la Bruxelles, iar propunerea Comisiei privind împrumutul reparatoriu i-a fost prezentată chiar în dimineața summitului, fără o analiză prealabilă a implicațiilor financiare.

„E greu de imaginat că ar fi semnat ceva care să pună Belgia în situația de a-și asuma noi obligații financiare”, au spus doi diplomați europeni.

Lecțiile trecutului și riscurile prezentului

Situația amintește de finalul anului 2023, când Ungaria a blocat temporar un pachet de ajutor pentru Ucraina, dar și-a retras veto-ul în ultima clipă, permițând aprobarea unui împrumut de 50 de miliarde de euro în februarie 2024.

De data aceasta, însă, negocierile par mai complicate, avertizează Politico. Pe lângă opoziția Belgiei, mai multe state mari – inclusiv Franța – se confruntă cu presiuni bugetare interne, iar ideea unui credit reparatoriu rămâne un teren juridic necunoscut pentru Uniunea Europeană.

„Nu mai există alți sponsori importanți dispuși să acopere diferența, iar situația economică a Europei nu mai este la fel de solidă ca acum un an”, se arată în analiza publicației.

Ce este un „credit reparatoriu”

Conceptul a fost explicat pe larg de jurnalistul Oleg Sarkits în articolul „Creditul reparatoriu: cum transformă UE activele înghețate ale Rusiei într-o armă financiară pentru Ucraina”.

În esență, este vorba despre folosirea profiturilor generate de activele rusești înghețate pentru a garanta un împrumut în beneficiul Ucrainei.

Bruxellesul speră ca acest mecanism să asigure o finanțare stabilă, fără a afecta contribuțiile bugetare ale statelor membre. Totuși, rezistența Belgiei și a altor câteva capitale arată că drumul spre un consens european rămâne anevoios.

Ori banii Rusiei, ori bani europeni

UE intensifică presiunea asupra guvernelor reticente să accepte utilizarea activelor rusești pentru a constitui un împrumut către Ucraina, spunându-le că dacă nu obligă Rusia să plătească factura, vor trebui să o facă ele însele.

Ideea împrumuturilor comune europene este respinsă de majoritatea guvernelor din blocul UE, iar în acest context, Comisia Europeană o folosește ca pârghie pentru a le determina să aprobe utilizarea activelor Moscovei.

Comisia Europeană este perfect conștientă că este și mai greu ca planul B – reprezentat de euroobligațiuni – să fie acceptat pentru finanțarea unui împrumut de 140 de miliarde de euro pentru reparații pentru Kiev decât ideea sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei, scrie POLITICO.

Oficialii europeni pariază că Belgia, care deține aproape toate activele rusești și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la legitimitatea confiscării acestora, dar și alte țări care au ridicat obiecții, vor fi convinse să accepte planul de împrumut comun.

„Lipsa disciplinei fiscale [în unele țări ale UE] este atât de mare încât nu cred că euroobligațiunile vor fi acceptate, cu siguranță de către țările frugale (de exemplu Germania sau Țările de Jos – n.r.), în următorii 10 ani”, a declarat Karel Lannoo, directorul executiv al Centrului pentru Studii Politice Europene, potrivit POLITICO.

În aceste condiții, utilizarea activelor rusești înghețate pare a fi singura soluție viabilă. „140 de miliarde de euro reprezintă o sumă enormă și trebuie să o folosim. Trebuie să arătăm că nu ne este frică”, a mai subliniat Lannoo.

Belgia, reticentă

Guvernele europene și Banca Centrală Europeană au început, treptat, să accepte utilizarea activelor rusești confiscate pentru a finanța suma de 140 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina. Totuși, săptămâna trecută, această inițiativă – care are nevoie de sprijin unanim din partea membrilor UE – s-a lovit de opoziția Belgiei, forțând blocul să amâne aprobarea acestuia până cel mai devreme în decembrie.

Un al doilea diplomat care cunoaște discuțiile a respins la fel de categoric planul B. „Ideea că euroobligațiunile ar putea fi luate în considerare în mod serios este pur și simplu ridicolă”, a declarat acesta pentru sursa citată.

O altă opțiune 

Potrivit POLITICO, mai este o a treia opțiune pe masă: UE ar putea căuta active rusești în alte țări din bloc în valoare de 25 de miliarde de euro.

Până atunci, marea majoritate a activelor se află sub tutela unui depozitar financiar din Belgia, iar acest lucru expune țara la un risc financiar și juridic considerabil. Pe de altă parte, Comisia a minimizat riscurile pentru Belgia, subliniind că suma de 140 de miliarde de euro ar fi rambursată Rusiei numai dacă Moscova ar pune capăt războiului și ar plăti despăgubiri Ucrainei.