Analiză „Omuleți verzi” în Estonia. Va apăra NATO țările Baltice dacă Rusia pornește un nou război?
0Atacul cu drone asupra Poloniei nu a fost doar o provocare a Kremlinului, ci și un semnal clar: ce se va întâmpla dacă trupele rusești sau „omuleți verzi” (trupe rusești fără însemne) vor apărea în Narva sau Riga? Va funcționa celebra Articolul 5 al NATO, sau Alianța va ezita și nu va reacționa? Publicația ucraineană Focus a analizat posibilele scenarii în cazul unui atac rusesc asupra țărilor baltice, reacția NATO și implicațiile pentru securitatea Europei.
Atacul cu drone rusești pe teritoriul Poloniei a devenit un test al pregătirii NATO în fața unor amenințări reale. Pentru prima dată de la începutul războiului în Ucraina, Varșovia a invocat Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, solicitând consultări urgente din cauza amenințării la adresa securității naționale.
Oficialii de la Bruxelles încearcă să transmită un mesaj de unitate. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că reacția Alianței a fost „eficientă”: au fost ridicate în aer avioanele poloneze F-16 și olandeze F-35, iar sistemele antiaeriene Patriot au fost activate. În plus, au participat și avioane italiene de tip AWACS, precum și avioane de realimentare. NATO subliniază că această coordonare a permis neutralizarea amenințării și a demonstrat pregătirea comună pentru apărare.
Însă analiștii politici avertizează că declarațiile oficiale și acțiunile simbolice nu vor opri Kremlinul. Lipsa unui răspuns ferm poate încuraja Rusia să continue provocările.
Atacul cu drone „Shahed” asupra Poloniei a fost, potrivit politologului Volodimir Fesenko, o provocare planificată cu scop multiplu: Moscova a vrut să testeze cât de bine răspunde NATO la un atac masiv cu drone.
„Scopul principal a fost să vadă dacă NATO poate reacționa în mod unitar și rapid”, explică expertul.
Rezultatul a fost ambiguu. Pe de-o parte, avioanele aliate au fost în aer, sistemele de apărare au funcționat, iar mai multe țări s-au implicat. Pe de altă parte, reacția politică a fost lentă și timidă.
„Unii au așteptat ca Polonia să declare imediat război sau să riposteze prin lovituri asupra Rusiei ori Belarusului. Aceste așteptări sunt naive. Un atac militar real ar fi dus la o reacție diferită, dar incidentul de acum nu a fost o bază suficientă pentru escaladare”, spune Fesenko.
Potrivit lui, mecanismele militare ale NATO au funcționat, însă cele politice au arătat slăbiciuni.
„Nu există proceduri rapide pentru luarea deciziilor, ceea ce poate fi periculos în momente critice”, avertizează analistul.
O altă problemă este pregătirea insuficientă pentru atacuri masive cu drone.
„Armatele occidentale au repetat greșeala făcută în 2022 în Ucraina, când au folosit rachete Patriot extrem de scumpe pentru a intercepta drone Shahed. Aceasta nu este o soluție eficientă pe termen lung, pentru că epuizează rapid resursele. Ucraina a fost nevoită să dezvolte sisteme mai ieftine și eficiente de contracarare. NATO se confruntă acum cu aceeași provocare”, subliniază expertul.
Generalul Ben Hodges,fost șef al forțelor aliate în Europa, insistă pe construirea unui sistem multi-stratificat de apărare antiaeriană, cu componente separate pentru rachete balistice și pentru drone.
Fesenko atrage atenția și asupra problemelor interne din Polonia. Președintele Karol Nawrocki a convocat Consiliul de Securitate Națională abia a doua zi după incident, semnalând o reacție întârziată. În plus, există tensiuni între președinte și guvern, iar Moscova încearcă să profite de aceste dezacorduri. Kremlinul a început imediat să răspândească mesaje care învinovățesc Ucraina și cer încheierea războiului.
„Este regretabil că unele medii ucrainene au preluat și amplificat sondaje false susținute de boți ruși, ceea ce a întărit doar propaganda Moscovei”, adaugă analistul.
Cine este următorul după Polonia? Va îndrăzni Rusia să atace Țările Baltice?
Înainte de atacul asupra Poloniei, Kremlinul a lansat amenințări către Finlanda. Potrivit lui Fesenko, Finlanda este mai bine protejată, având deja statut de membră NATO și o armată bine pregătită, proporțional cu dimensiunea sa.
„În prezent, Rusia poate face doar provocări locale în Finlanda. Nu va deschide un al doilea front, pentru că riscul escaladării nucleare ar fi uriaș”, spune expertul.
Singurul scenariu în care situația s-ar complica este o înfrângere a Ucrainei, care ar stimula ambițiile lui Putin și ar crește riscurile pentru alte state europene.
Finlanda este protejată și prin încrederea în instituții, memoria istorică a războiului sovieto-finlandez și o armată bine antrenată. Polonia, dimpotrivă, trebuie să își întărească comunicarea cu cetățenii, pentru a preveni escaladarea tensiunilor interne.
Cea mai mare vulnerabilitate, consideră Fesenko, o reprezintă țările baltice.
„Estonia și Letonia sunt state mici, cu armate relativ slabe. În orașe precum Narva există comunități vorbitoare de rusă cu sentimente prorusești, ceea ce creează condiții pentru provocări hibride în stilul Donbasului din 2014: <<omule'i verzi>>, revolte interne, atacuri informaționale”, explică expertul.
De aceea, NATO trebuie să elaboreze protocoale speciale pentru astfel de amenințări hibride — de la mobilizarea rapidă a serviciilor speciale până la implicarea forțelor armate cu atribuții de poliție.
Prezența NATO în regiune este deja consolidată, cu unități americane, britanice și germane desfășurate în țările baltice. În cazul unui atac direct, aceste trupe ar riposta imediat. Dar marea problemă rămâne capacitatea Alianței de a lua decizii politice rapide și adecvate.
„Aceasta este slăbiciunea NATO pe care Rusia a dorit să o testeze prin atacul asupra Poloniei”, conchide Fesenko.
Politologul Igor Reiterovici crede că Rusia nu va începe un război deschis cu Finlanda sau alte state NATO, pentru că îi lipsește o justificare solidă.
„Rusia acționează ca naziștii clasici: au nevoie de un pretext pentru agresiune. Finlanda nu este un țintă ușoară în acest moment. Are o armată puternică, construită pe principiile apărării teritoriale, și un sistem modern de securitate. Centrele logistice pe care Rusia încearcă să le amenajeze la graniță nu sunt gata. Iar distanța față de Ucraina face dificilă folosirea dronelor, așa cum s-a întâmplat în Polonia. Prin urmare, un atac asupra Finlandei pare improbabil”, explică analistul.
Situația este însă diferită în Estonia. Acolo trăiește o comunitate rusofonă importantă, mai ales în Narva, unde mulți nu au cetățenie estonă. Aceasta poate genera un scenariu hibrid: „protecția vorbitorilor de limbă rusă”, „oamenii verzi” și o escaladare locală.
„În timpul primului mandat Trump, NATO a simulat un astfel de scenariu, numit <<cazul Narva>>. Problema principală era dacă există voința politică, în special în SUA, de a apăra această țară mică. Și totul începea cu întrebarea: <<Ce naiba e cu Narva și unde este?>>”, povestește Reiterovici.
Două opțiuni pentru NATO: război total sau prăbușire
Politologul consideră că, în cazul unui atac direct al Rusiei asupra unui stat membru NATO, Alianța are doar două variante:
-să intre în conflict cu toate forțele disponibile (cel puțin convenționale, la început);
-sau să nu reacționeze, ceea ce ar însemna practic sfârșitul NATO.
„Dacă nu reacționează, vor începe să apară alianțe regionale. De exemplu, Franța ar putea garanta securitatea Germaniei, pentru că deține arme nucleare. Marea Britanie și-ar proteja vecinii. Dar NATO ca instituție își va pierde rostul”, avertizează expertul.
Totuși, o astfel de renunțare completă la reacție este puțin probabilă. Reiterovici spune că rușii pot încerca să folosească „omuleții verzi verzi”, dar NATO nu va mai cădea în acest mit. Reacția va veni — poate nu imediat, dar va veni. Altfel, următorii pe listă vor fi Letonia, apoi Germania.
Cheia este poziția SUA. Oficial, generalii americani comandă structurile NATO în Europa. Teoretic, Casa Albă ar putea încerca să paseze responsabilitatea către UE, dar asta ar însemna destrămarea Alianței.
„În tratatul NATO, toate țările sunt egale, iar chiar dacă Trump sau alți conservatori ar vrea să se distanțeze, nu pot face asta complet. Pentru că un atac rusesc va fi automat susținut de China. Așadar, este o problemă globală”, subliniază expertul.
El descrie un scenariu posibil: Rusia invadează un stat NATO, Alianța reacționează după o perioadă, iar Moscova suferă pierderi semnificative. Putin ar putea atunci să spună: „Suntem pe marginea războiului nuclear, sunt dispus să fac un pas înapoi” și să propună o „nouă înțelegere de securitate”, în care Ucraina să fie inclusă.
„Kremlinul speră la un război cu NATO pe care să nu-l piardă oficial, la o soluționare a problemei Ucrainei în favoarea sa și la imaginea unui învingător. Este ceea ce numim <<scenariul cubanez 2.0>>, gândit încă din 2022”, explică Reiterovici.
Atunci, cercurile apropiate lui Putin au respins această idee, crezând că Ucraina poate fi învinsă fără riscul unui conflict NATO. Acum situația s-a schimbat: Rusia e într-un impas și are nevoie de o ieșire.
„Încheierea războiului cu Ucraina ar însemna o înfrângere. Încheierea războiului cu NATO ar însemna să se prezinte ca eroul care a oprit o catastrofă nucleară. Aceasta este marea amenințare”, concluzionează Igor Reiterovici.
Se încarcă comentariile...
