Polonia cere NATO mai multă protecţie aeriană, după o incursiune cu drone ruseşti. Consiliul de Securitate al ONU se întruneşte de urgenţă

După un incident fără precedent în care cel puţin 19 drone ruseşti au pătruns în spaţiul aerian polonez, autorităţile de la Varşovia au cerut sprijin suplimentar din partea aliaţilor NATO, sub forma unor sisteme moderne de apărare aeriană şi tehnologii anti-drone. Solicitarea vine pe fondul unui atac masiv lansat de Rusia asupra vestului Ucrainei, în cursul căruia dronele au traversat, intenţionat sau nu, frontiera NATO.

Sistem antirachet[ Pagtriot/FOTOProfimedia

Cererea Poloniei, confirmată de surse citate de Bloomberg, a fost formulată în contextul în care ţările baltice au lansat, la rândul lor, un apel către Congresul SUA, cerând păstrarea unui program de finanţare strategică, ameninţat de reducerile bugetare anunţate de Pentagon.

Polonia a anunţat joi restricţionarea traficului aerian la frontiera sa estică, în urma intrării pe teritoriul său a aproximativ douăzeci de drone presupuse a fi ruseşti. Această restricţie, în vigoare până la începutul lunii decembrie, „este instituită pentru a asigura securitatea naţională”, a declarat într-un comunicat agenţia poloneză de navigaţie aeriană (PAZP). Varşovia a anunţat joi şi că, la cererea sa, va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, relatează AFP.

Potrivit PAZP, la cererea armatei poloneze, traficul aerian va fi închis, cu rare excepţii, pentru zborurile civile de-a lungul frontierei cu Belarus şi Ucraina, începând de joi şi până pe 9 decembrie.

Incidentul care a schimbat tonul discuțiilor

Pentru prima oară de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Polonia a fost nevoită să doboare drone care i-au violat spaţiul aerian. Incidentul a generat o reacţie imediată la Varşovia, care a invocat Articolul 4 din Tratatul NATO – o măsură ce presupune consultări între aliaţi în cazul unei ameninţări percepute la adresa securităţii unui stat membru.

„Avem nevoie de mai multe sisteme Patriot. Dronele sunt doar o parte a ameninţării. E timpul pentru un zid anti-drone”, a declarat ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, într-o conferinţă de presă.

Reacţii prudente de la Londra şi Berlin

Londra ia în calcul reîntoarcerea unor avioane Typhoon în Polonia, retrase recent după o misiune de poliţie aeriană NATO. Însă aliaţii occidentali sunt conştienţi că mijloacele militare disponibile sunt limitate şi că nevoile Ucrainei rămân, în prezent, prioritare.

Jens Plötner, consilier pentru politică externă al cancelarului german, a punctat tranşant această dilemă: „Din punct de vedere strategic, sistemele Patriot sunt în prezent mai utile în Ucraina, unde raidurile ruseşti fac zilnic victime şi provoacă distrugeri majore.”

Totuşi, premierul polonez Donald Tusk susţine că a primit deja „oferte concrete de sprijin” în urma consultărilor avute cu liderii Franţei, Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Ucrainei şi Olandei.

O tactică rusă calculată?

În rândul diplomaţilor NATO, suspiciunile cresc. Un înalt oficial al Alianţei, sub protecţia anonimatului, a sugerat că trecerea dronelor în spaţiul polonez nu ar fi fost un accident. „Poate fi o încercare deliberată de a atrage resursele de apărare aeriană ale aliaţilor în Polonia şi de a reduce astfel sprijinul pentru Ucraina”, a spus el.

Rusia a reacţionat prompt, printr-un comunicat al Ministerului Apărării, în care a admis că dronele sale au lovit vestul Ucrainei, dar a negat că ar fi avut ca ţintă teritoriul polonez.

ONU intră în scenă

Ca răspuns la incident, Polonia a cerut convocarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, care ar urma să analizeze încălcarea spaţiului aerian al unui stat membru NATO şi UE.

„Este un atac fără precedent asupra unui stat membru al ONU şi NATO. Vom cere un răspuns ferm”, a afirmat ministrul Sikorski într-un interviu radio.

Este însă neclar cât de departe va merge această iniţiativă diplomatică, în contextul în care Rusia deţine drept de veto în Consiliu.

Zlotul scade, incertitudinea creşte

Pe piaţa financiară, reacţiile nu s-au lăsat aşteptate. Zlotul polonez a înregistrat miercuri o scădere de 0,5% faţă de euro – cel mai abrupt declin din ultimele luni. Bursa de la Varşovia a fost şi ea afectată, iar obligaţiunile în dolari au pierdut din valoare, semn că tensiunile de securitate încep să se traducă în costuri economice.

Scrisoare de la Est

În paralel, cele trei state baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – au transmis o scrisoare comună Congresului american, solicitând menţinerea Iniţiativei de Securitate Baltică (BSI), un program prin care SUA au alocat peste 1 miliard de dolari din 2018 încoace pentru întărirea flancului estic.

„Înţelegem constrângerile bugetare ale Washingtonului, dar fiecare dolar investit în BSI este multiplicat de achiziţii din industria americană de apărare”, au transmis parlamentarii baltici, într-un demers care vizează să contracareze intenţiile administraţiei Trump de a reorienta resursele către Indo-Pacific.