Oktoberfest, în mijlocul unei dispute juridice: cine are dreptul să vândă bere la cel mai mare festival din Germania?

Festivalul berii din München este marcat în acest an de o dispută privind regulile care stabilesc cine poate vinde bere și administra corturile de la Oktoberfest. Criticii susțin că acestea favorizează un grup restrâns de producători și limitează concurența, scrie The Wall Street Journal .

Festivalul berii din Bavaria, în centrul unei dispute juridice și economice Foto: FOTO EPA-EFE

Pentru locuitorii Bavariei, berea nu este doar o băutură. Este parte din tradiție și identitate. Tocmai această tradiție se află acum în centrul unei dispute juridice și economice.

De generații, aceiași producători de bere furnizează băuturile servite la Oktoberfest. Organizatorii spun că regulile sunt necesare pentru a păstra caracterul și standardele festivalului. Criticii susțin însă că sistemul funcționează asemenea unui cartel.

Miza este cine poate vinde bere, cine poate administra corturile festivalului și cine are acces la una dintre cele mai importante piețe sezoniere din Germania.

„Este cea mai dificilă bătălie pe care o poți duce la München”, spune Steffen Marx, fondatorul berăriei Giesinger Bräu.

Marx și-a înființat compania într-un garaj, în 2006, și își dorește de atunci ca berea sa să fie servită la Oktoberfest. Pentru a forța organizarea unui referendum local care ar putea permite berăriei sale să intre în festival de anul viitor, el a strâns deja 21.000 din cele 35.000 de semnături necesare.

Șase berării domină Oktoberfest

În fiecare toamnă, Münchenul este transformat de Oktoberfest. Anul acesta, aproximativ 6,7 milioane de persoane sunt așteptate să participe la festival, începând din 19 septembrie.

Evenimentul ar urma să genereze aproximativ 1,8 miliarde de dolari pentru economia locală.

Pentru a păstra caracterul tradițional al festivalului, orașul permite doar bere produsă de berării din München considerate „stabilite și de încredere” și care respectă o lege bavareză privind puritatea berii, datând din 1487.

Potrivit regulilor, berea trebuie produsă din orz, hamei și apă provenită dintr-o fântână aflată în limitele orașului.

În consecință, doar șase berării furnizează de zeci de ani berea servită la Oktoberfest.

Nici măcar prințul Bavariei nu a reușit să schimbe acest sistem, deși familia sa are o legătură directă cu istoria festivalului.

O berărie a investit milioane pentru a respecta regulile

Marx a încercat să îndeplinească toate condițiile impuse de München.

El a solicitat timp de doi ani o autorizație pentru forarea unui puț și a strâns 12,4 milioane de euro pentru a construi instalația pe terenul berăriei Giesinger, în apropierea unei unități BMW dedicată cercetării bateriilor.

Pentru a putea participa însă la Oktoberfest, mai are nevoie de aprobarea consiliului municipal sau de sprijinul obținut printr-un referendum local.

Christian Scharpf, responsabil în cadrul administrației Münchenului pentru probleme de muncă și economie și oficialul care supervizează festivalul, spune că regulile sunt menite să protejeze calitatea și caracterul Oktoberfestului.

„Tradiție” sau cartel?

Disputa a atras atenția avocaților specializați în dreptul concurenței.

Fabian Vetter, avocat german specializat în legislația antitrust, consideră că poziția dominantă a marilor producători de bere seamănă cu un cartel. Situația este cu atât mai neobișnuită, susține el, cu cât landul Bavaria deține una dintre companiile implicate.

Un alt avocat specializat în dreptul concurenței, Lukas Kestler, are o opinie diferită. El spune că Münchenul are dreptul să stabilească regulile festivalului și să aleagă producătorii care le respectă.

În opinia sa, Oktoberfest nu poate fi considerat un cartel deoarece regulile nu sunt stabilite de producătorii care beneficiază de ele.

Nici Vetter, nici Kestler nu reprezintă producătorii sau potențialii participanți la Oktoberfest.

Scharpf susține că actualele reguli privind berea au fost deja confirmate de instanțe.

Prințul Bavariei a încercat și el să intre pe piață

În anii 1980, prințul Luitpold al Bavariei a încercat să își vândă berea la Oktoberfest.

Berăria sa se afla inițial în afara limitelor orașului. Când a propus să aducă o fabrică de bere mobilă și să producă bere chiar pe terenul festivalului, administrația a respins ideea, argumentând că și alți producători ar putea solicita același lucru.

Ulterior, Luitpold a deschis o berărie permanentă într-un parc din München. Orașul i-a interzis însă vânzarea berii pentru consum în afara localului și a susținut că unitatea nu avea o capacitate suficient de mare de producție.

„Orice ai face, orașul München va încerca să găsească noi motive pentru a bloca furnizorii noi”, a declarat prințul.

El a dat în judecată administrația, acuzând existența unui cartel și a unui monopol asupra vânzărilor.

Instanțele nu au considerat relevante argumentele sale privind istoria familiei sale. Strămoșii lui Luitpold produceau bere în regiune încă din anul 1260, iar familia sa avea legături istorice cu legea privind puritatea berii și cu originile Oktoberfestului, creat pentru nunta stră-străbunicului său, regele Ludwig I, în 1810.

Un tribunal din München a respins acțiunea în 1990.

Disputa s-a extins și la corturile Oktoberfest

În acest an, conflictul a ajuns și la procedurile prin care sunt atribuite corturile festivalului.

Unele dintre acestea sunt mai mari decât un teren de fotbal, au mai multe niveluri și pot găzdui până la 8.000 de persoane.

Scharpf afirmă că instanțele au confirmat în trecut legalitatea procesului de atribuire. Curtea Supremă a Bavariei urmează să examineze cazul pe 11 septembrie.

Alexander Egger, directorul executiv al Münchner Stubn, vrea ca licitațiile pentru administrarea corturilor să fie deschise companiilor din întreaga Uniune Europeană.

El susține că o competiție mai mare ar putea duce la scăderea prețurilor.

La ediția de anul trecut, unele corturi, inclusiv cel administrat de compania sa, au cerut 15,80 euro pentru un litru de bere, cu aproximativ 30% mai mult decât prețurile obișnuite din centrul Münchenului.

Teama de bere și mâncare din afara Bavariei

Acțiunea în justiție a alimentat temerile că, dacă firmele străine ar putea administra corturi la Oktoberfest, acestea ar putea introduce și bere sau produse alimentare din alte regiuni și țări.

Christian Schottenhamel, a cărui familie administrează din 1867 cel mai vechi cort al Oktoberfestului, a întrebat într-un videoclip publicat pe Instagram dacă nu ar fi o „viziune de coșmar” ca participanții să fie nevoiți să bea pahare mici de Kölsch sau să găsească döner și pizza la fiecare colț al festivalului.

Kölsch este berea tradițională din Köln, aflat la aproximativ 560 de kilometri de München.

Egger, originar din München și participant la Oktoberfest în fiecare an de la vârsta de trei ani, spune că propunerea sa nu ar modifica meniurile festivalului.

Tradițiile Oktoberfestului nu sunt întotdeauna atât de vechi

Disputele fac aproape parte din tradiția Oktoberfestului.

În urmă cu două decenii, printre principalele controverse se numărau interzicerea fumatului și stabilirea unui spațiu pentru muzica bavareză tradițională.

Mai recent, au existat controverse privind folosirea cărnii de pui provenite din agricultura ecologică. Iar în fiecare an apar critici legate de modelele considerate prea îndrăznețe sau neautentice ale costumelor tradiționale.

Istoria festivalului arată însă că unele dintre aceste „tradiții” sunt mai recente decât par.

Istoricul austriac al berii Andreas Krennmair spune că, în mare parte din secolul al XIX-lea, producătorii din afara Münchenului puteau participa la Oktoberfest, iar berăriile aveau posibilitatea de a servi o varietate mai mare de beri.

Costumele dirndl și lederhosen au devenit o ținută consacrată a festivalului abia în anii 1990.

„Poate oamenii nu ne vor mai plăcea”

Steffen Marx știe că intrarea la Oktoberfest ar putea schimba chiar imaginea berăriei sale.

Giesinger Bräu și-a construit reputația de producător independent, venit din afara cercului tradițional al berăriilor care domină festivalul.

„Dacă ne atingem obiectivul și ajungem la Oktoberfest, nu mai suntem brandul rebel”, spune Marx.

„Poate că oamenii nu ne vor mai plăcea.”