Analiză Oficialii europeni se tem că Trump se pregătește să-i învinovățească dacă Ucraina eșuează în război
0După luni de ambiguități și mesaje contradictorii privind sprijinul pentru Ucraina, președintele american Donald Trump pare să își fi recalibrat discursul public. Mesajele sale recente, formulate în termeni mai optimiști și asertivi, au fost interpretate la Bruxelles și în alte capitale europene nu doar ca o ajustare de ton, ci ca o posibilă strategie de repoziționare politică, prin care Washingtonul încearcă să se asigure că un eventual eșec al Ucrainei nu va putea fi pus pe seama administrației americane, scrie Financial Times.
„Ucraina poate învinge” — dar cu ce preț pentru Europa?
Declarația președintelui Trump din 23 septembrie, potrivit căreia Ucraina „nu doar că poate învinge Rusia, ci își va recupera fiecare centimetru de teritoriu ocupat”, a fost privită cu un amestec de surpriză și neîncredere în rândul liderilor europeni.
Tonul s-a schimbat semnificativ față de lunile anterioare, când Trump sugerase în mod repetat necesitatea unui compromis teritorial între Kiev și Moscova. Potrivit unor oficiali europeni citați de Financial Times, schimbarea de retorică este văzută ca o „mutare strategică”, menită să transfere întreaga responsabilitate a susținerii Ucrainei către Uniunea Europeană.
„Este o misiune imposibilă pe care ne-o încredințează. Iar când nu va fi dusă la capăt, va avea deja pregătit vinovatul,” a declarat sub protecția anonimatului un diplomat european familiarizat cu discuțiile.
Presiuni pe linia sancțiunilor și un posibil test de loialitate
Pe lângă discursul ofensiv privind victoria Ucrainei, Trump a reluat apelurile pentru măsuri economice drastice împotriva Rusiei și a statelor care o susțin indirect, precum India și China. A cerut Uniunii Europene nu doar să oprească achizițiile de petrol rusesc – un obiectiv parțial atins – ci și să impună tarife comerciale de până la 100% pentru Beijing și New Delhi.
Solicitările au fost rapid calificate de oficialii europeni drept „nerealiste”. Ungaria și Slovacia continuă să importe petrol rusesc prin derogări acceptate în cadrul UE, iar ideea de a aplica sancțiuni tarifare împotriva Chinei este considerată, în mod deschis, impracticabilă de mai multe guverne occidentale.
„Toată lumea vede că se retrage din scenă. E un semnal de dezangajare, cu un mesaj aparent simplu: <<Vă descurcați voi>>”, a spus un alt oficial european citat de FT.
Jocuri politice între Washington și Bruxelles
Pentru unii lideri europeni, precum Emmanuel Macron, tonul lui Trump a fost binevenit. Președintele francez a salutat declarațiile liderului american, vorbind despre „o fereastră de oportunitate” pentru destabilizarea economică a Rusiei și întărirea sprijinului pentru Ucraina.
Însă în culise, mulți oficiali europeni rămân sceptici. Pentru ei, mesajul lui Trump este mai degrabă o mișcare de poziționare personală, menită să evite o asociere directă cu o posibilă înfrângere a Ucrainei sau cu un conflict înghețat care se va prelungi pe durata celui de-al doilea mandat.
„Trump nu vrea ca acest conflict să devină și războiul său, după ce l-a calificat drept <<războiul lui Biden>>”, a sintetizat profesorul de relații internaționale Carlo Masala.
Zelenski, între presiuni și laude publice
După întâlnirea tensionată din februarie dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, tonul Casei Albe s-a îmblânzit. Recent, Trump l-a numit pe Zelenski „curajos”, deși continuă să ezite în privința unor sancțiuni directe împotriva Kremlinului.
Declarațiile sale vin în contextul în care, în ultimele săptămâni, Casa Albă a crescut presiunea asupra partenerilor europeni, cerându-le să intensifice contribuțiile – financiare și militare – la apărarea Ucrainei. Totodată, Trump și-a exprimat frustrarea că războiul nu s-a încheiat, în ciuda promisiunilor făcute încă din campania electorală.
Realism și calcule strategice
Într-un interviu acordat Financial Times, vice-ministrul ucrainean de externe, Serghii Kislitsia, a confirmat că noua poziționare a președintelui american nu este rezultatul unei improvizații, ci al unor „discuții multilaterale” purtate în ultimele săptămâni, inclusiv pe baza rapoartelor de informații și analizelor interne din SUA și Europa.
Deși a respins ideea că Trump ar încerca să se retragă din sprijinul pentru Ucraina, Kislitsia a recunoscut că așteptările exprimate de liderul american implică o mobilizare europeană mai intensă.
„Europenii pot face mai mult. Și trebuie să facă mai mult”, a declarat oficialul ucrainean, cu referire directă la țările UE care încă achiziționează gaz natural lichefiat din Rusia, în special Franța, Spania, Belgia și Olanda.
O alianță tensionată
Dincolo de retorică, tensiunile structurale dintre Washington și Bruxelles devin tot mai evidente. În timp ce SUA cere un angajament total în direcția susținerii Ucrainei, multe state europene se confruntă cu propriile limite politice și economice, iar disponibilitatea de a urma orbește agenda americană este în scădere.
„Ei nu cred că Trump va merge până la capăt. Nu îl consideră un partener de încredere”, a declarat Liana Fix, expert în politică externă la Council on Foreign Relations.
Într-o Europă care încă își caută coerența strategică, și într-o Americă în care ciclurile politice interne influențează din ce în ce mai mult politica externă, războiul din Ucraina rămâne un teren fragil. Iar în spatele declarațiilor de sprijin se conturează deja o luptă pentru cine va fi tras la răspundere, dacă acest război nu va avea finalul așteptat.
Se încarcă comentariile...
