O mică unitate de combatere a criminalității informatice din Paris cu ambiții mari se află spatele arestării șefului Telegram
0Ancheta privindu-l pe șeful Telegram, Pavel Durov, care a tras un semnal de alarmă pentru titanii mondiali ai tehnologiei, a fost inițiată de o mică unitate de combatere a criminalității informatice din cadrul parchetului din Paris, condusă de Johanna Brousse, în vârstă de 38 de ani, scrie Reuters.
Arestarea lui Durov, în vârstă de 39 de ani, sâmbăta trecută, marchează o schimbare semnificativă în ceea ce privește modul în care unele autorități mondiale ar putea încerca să facă față șefilor din domeniul tehnologiei, reticenți în a supraveghea conținutul ilegal de pe platformele lor.
Arestarea a semnalat curajul unității de combatere a criminalității informatice J3, însă adevăratul test al ambițiilor acesteia va fi dacă Brousse poate obține o condamnare pe baza unui argument juridic în mare parte netestat, au declarat avocații.
Într-o acțiune fără precedent împotriva unui important CEO din domeniul tehnologiei, procurorii au susținut că Durov poartă responsabilitatea pentru presupusa ilegalitate de pe platforma sa, punându-l sub anchetă oficială pentru acuzații de crimă organizată. Acesta este suspectat de complicitate în gestionarea unei platforme online care permite postarea de imagini cu abuzuri sexuale asupra copiilor, trafic de droguri și fraudă.
Avocatul lui Durov a declarat joi că este „absurd” să fie considerat responsabil și că aplicația respectă legile europene, reluând o declarație anterioară a Telegram.
A fi plasat sub investigație oficială în Franța nu implică vinovăție și nu duce neapărat la proces, dar indică că judecătorii consideră că există suficiente probe pentru a continua ancheta. Investigațiile pot dura ani înainte de a fi trimise în judecată sau abandonate. Durov a fost eliberat pe cauțiune, dar nu poate părăsi Franța.
Unitatea lui Brousse a început să-l investigheze pe Durov la începutul acestui an, după ce a văzut că aplicația sa este folosită pentru nenumărate presupuse infracțiuni și a devenit frustrată de „lipsa aproape totală de răspuns din partea Telegram la cererile judiciare”, a declarat miercuri procurorul din Paris Laure Beccuau.
Brousse a refuzat să comenteze.
Într-un interviu acordat ziarului Liberation în ianuarie, Brousse a declarat că biroul său supraveghează un număr din ce în ce mai mare de anchete care implică Telegram și aplicația rivală de mesagerie Discord, adăugând că combaterea criminalității în cadrul acestora este „una dintre bătăliile mele”.
Unitatea de combatere a criminalității informatice J3 a lui Brousse este cea mai importantă din Franța, având autorizație de urmărire penală la nivel național. Dar este, de asemenea, mică, cu doar cinci procurori, cu mult sub cei 55-60 de procurori pentru criminalitate informatică din Elveția, a constatat un raport parlamentar din 2022. Cu resurse limitate, aceștia „prioritizează cele mai grave infracțiuni”, a declarat Brousse pentru Le Figaro anul trecut.
Brousse a declarat într-o apariție podcast în 2022 că dorește să fie dură „astfel încât infractorii cibernetici să creadă că, dacă atacă Franța, vor fi judecați și pedepsiți foarte sever”.
„Vrem ca oamenii să fie urmăriți penal, fie în țara lor ... fie în Franța prin mandate de arestare”, a spus ea.
Biroul său era obișnuit cu „cazuri extrem de sensibile”, a adăugat ea. „Uneori, problemele juridice și geopolitice se intersectează”.
Patrick Perrot, care coordonează anchetele asistate de inteligență artificială la jandarmeria franceză și consiliază unitatea de comandă cibernetică a Ministerului de Interne, a declarat că J3 a fost inovatoare în încercarea de a urmări în justiție cazuri care au stabilit un precedent internațional.
„Cred că arată că nu poți face ce vrei cu aceste platforme”, a declarat el pentru Reuters. „Este o întrebare reală pentru viitor, deoarece aceste platforme nu vor înceta să se înmulțească, astfel încât provocarea reglementării este esențială”.
Teren juridic dificil
Brousse conduce J3 din 2020, ceea ce i-a permis să supravegheze unul dintre cele mai importante - și controversate - cazuri de criminalitate informatică din Franța.
La sfârșitul anului 2020, J3 a preluat ancheta privind Sky ECC, care, alături de Encrochat, era unul dintre principalele servicii de comunicații criptate utilizate de gangsteri pentru a cumpăra droguri și arme sau pentru a-și ucide rivalii. Cu câțiva ani mai devreme, poliția franceză, olandeză și belgiană intrase în serverele lor, care se aflau în nordul Franței, ceea ce a conferit procurorilor francezi competența asupra multora dintre anchetele rezultate.
Conform Europol, au avut loc peste 6 500 de arestări de la eliminarea Encrochat în 2020, legalitatea interceptărilor fiind contestată în instanțele de apel din întreaga Europă.
Paul Krusky, șeful canadian Encrochat, a fost extrădat în februarie din Republica Dominicană în Franța, unde așteaptă acum procesul. Avocații Jean-François Eap de la Sky ECC îi contestă mandatul de arestare din Franța.
Stephane Bonifassi, avocatul Eap, a declarat că clientul său este nevinovat, adăugând că „Sky ECC nu a fost conceput ca un instrument pentru criminali, nici comercializat ca atare”.
Avocatul lui Krusky, Antoine Vey, a spus că clientul său este nevinovat.
„Serviciul înființat de Paul Krusky, ca și alte servicii care s-au bucurat de succes la nivel mondial, a fost destinat doar să protejeze confidențialitatea și libertatea de schimb a utilizatorilor săi și în niciun caz să susțină activități criminale”, a spus Vey într-un comunicat.
Alți doi avocați francezi care au lucrat la cazurile Sky ECC și Encrochat au declarat pentru Reuters că aceste anchete anterioare le-au oferit procurorilor ambiția - și un plan - de a-l viza pe Durov.
Robin Binsard, care s-a luptat cu cazurile Encrochat la Curtea Supremă a Franței, a declarat că procurorii ar trebui să demonstreze că Durov știa și a aprobat criminalitatea aplicației, numind argumentul lor „total discutabil”.
Faptul că Telegram nu a dat curs solicitărilor forțelor de ordine „nu îl face automat complice la un proiect criminal”, a adăugat el.
Binsard a spus că este clar că „Franța urmărește furnizori de mesagerie criptată” și că alți operatori de astfel de aplicații, cum ar fi Signal, „ar trebui să fie îngrijorați dacă respectă sau nu reglementările franceze. Pentru că mesajul este clar dacă sunt nu, vor avea loc acțiuni în justiție”.
O sursă de la procuratura din Paris a declarat că ancheta Sky ECC nu are legături cu ancheta Telegram.
Se încarcă comentariile...
