Video Noul rege al Norvegiei a depus jurământul. De ce nu există o ceremonie de încoronare ca la Londra

Regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei a depus, marți, 1 septembrie, jurământul în fața parlamentului, la câteva zile după moartea tatălui său, regele Harald, în vârstă de 89 de ani. Spre deosebire de fastuoasa încoronare a regelui Charles al Marii Britanii, ceremonia norvegiană a fost una discretă, fără coroană sau sceptru — Norvegia a renunțat la tradiția încoronării încă din 1908. Noua domnie începe însă într-o perioadă tensionată pentru familia regală, marcată de boala reginei Mette-Marit și de scandalurile recente care au zguduit monarhia.

Regele Haakon al Norvegiei Foto: X

Regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei a depus, marți, jurământul în fața parlamentului, în urma decesului tatălui său, angajându-se să respecte constituția și legile țării nordice, cea mai recentă dintr-o serie de ceremonii care marchează transferul coroanei.

Tatăl lui Haakon, regele Harald, a murit vineri, la vârsta de 89 de ani. De atunci, zeci de mii de norvegieni s-au îndreptat spre palatul regal pentru a depune flori, desene, lumânări și steaguri.

Mulți au evocat căldura și spiritul incluziv al lui Harald, în timp ce Haakon l-a descris drept „un tată minunat", în primul său discurs adresat națiunii în calitate de suveran.

Monarhia rămâne, în continuare, larg susținută: 72% dintre norvegieni sprijină această instituție, în timp ce 20% preferă o republică sau o altă formă de guvernare, potrivit unui sondaj Norstat realizat pentru postul NRK și publicat marți, primul sondaj pe această temă de la moartea lui Harald. Sondajul anterior, realizat de Norstat în luna mai, indica un sprijin de 64% pentru monarhie.

Regina Mette-Marit, absentă de la ceremonie

Ceremonia, care are loc în sala parlamentului cu 169 de locuri, va începe la ora 11:00 GMT (14:00 ora Românie) și va sublinia statutul Norvegiei de monarhie constituțională.

Conform prevederilor constituționale, regele Haakon rostește următorul jurământ: „Promit și jur să conduc Regatul Norvegiei în conformitate cu constituția și legile sale, așa să-mi ajute Dumnezeul Atotputernic și Atotștiutor".

Soția sa, regina Mette-Marit, în vârstă de 53 de ani, aflată în recuperare după un transplant pulmonar efectuat în luna iunie, urma să fie alături de el, așa cum regina Sonja s-a aflat lângă Harald atunci când acesta a depus jurământul, în 1991. Însă marți, regina și-a anulat participarea din cauza unor complicații survenite după transplant, potrivit unui comunicat al medicului său, transmis de palatul regal.

„Complicațiile după un transplant pulmonar nu sunt neobișnuite. Regina a avut, în câteva rânduri, complicații legate de operație, inclusiv astăzi", a declarat Are Holm, medic pneumolog la Spitalul Universitar din Oslo. „Din acest motiv, ea trebuie ținută sub observație pe tot parcursul zilei."

La ceremonie vor participa copiii noului rege — principesa moștenitoare Ingrid Alexandra, în vârstă de 22 de ani, și prințul Sverre Magnus, în vârstă de 20 de ani —, precum și bunica lor, regina Sonja, de 89 de ani.

Haakon a devenit automat rege în momentul decesului tatălui său. Nu va exista o ceremonie de încoronare propriu-zisă, întrucât Norvegia a renunțat la această practică în 1908.

După ceremonie, publicul va putea aduce un ultim omagiu la catafalcul lui Harald, expus în capela palatului până pe 8 septembrie. Sunt așteptate mulțimi numeroase. Funeraliile vor avea loc la Oslo pe 9 septembrie, la eveniment fiind invitați șefi de stat din întreaga lume.

De ce Haakon nu va avea o încoronare precum regele Charles

Spre deosebire de ceremonia fastuoasă de la Westminster Abbey din 2023, care a marcat urcarea pe tron a regelui Charles al Marii Britanii, ceremonia care deschide domnia lui Haakon va fi mult mai discretă.

Norvegia nu a mai organizat o încoronare din 1906, când regele Haakon al VII-lea și regina Maud au fost încoronați și unși la Catedrala Nidaros din Trondheim. Doi ani mai târziu, Storting-ul, parlamentul norvegian, a eliminat din constituție articolul referitor la încoronare.

Când regele Olav al V-lea i-a succedat tatălui său, în 1957, a avut loc o ceremonie de consacrare mult mai simplă, ce a inclus o binecuvântare a noului monarh. Regele Harald a continuat această tradiție atunci când a preluat tronul, în 1991, alături de soția sa, regina Sonja. Acum, regele Haakon  - care a adoptat numele de domnie Haakon al VIII-lea - va urma același model. Se așteaptă ca și soția sa, regina Mette-Marit, să fie consacrată în cadrul ceremoniei.

O situație similară a avut loc și în Danemarca: regele Frederik și regina Mary nu au avut o ceremonie de încoronare atunci când acesta a urcat pe tron, în 2024, după ce mama sa, regina Margrethe, a luat decizia surprinzătoare de a abdica. În schimb, noua domnie a fost anunțată printr-o proclamație la Palatul Christiansborg.

Ultimele luni de viață ale regelui Harald

Regele Harald a murit vineri dimineață, 28 august, după mai mulți ani de probleme de sănătate și săptămâni de spitalizare, pe fondul agravării stării sale. Monarhul fusese internat pentru a doua oară în acest an pe 17 august, Casa Regală precizând la acel moment că spitalizarea se datora unor efecte secundare ale unui tratament medical în curs. Se anunțase atunci că regele va fi în concediu medical timp de două săptămâni, iar prințul moștenitor Haakon a fost numit regent în locul său.

Mai puțin de o săptămână mai târziu, palatul a transmis un nou comunicat, precizând că starea regelui Harald „s-a agravat" și că acesta primea tratament cu antibiotice pentru o „infecție bacteriană a sângelui". Apoi, pe 27 august, Casa Regală a anunțat că starea de sănătate a monarhului s-a deteriorat din nou, fiind „foarte gravă". Regina Sonja și prințul moștenitor Haakon și-au anulat toate angajamentele oficiale programate, pentru a rămâne alături de el, iar membri ai familiei regale au fost fotografiați sosind la Spitalul Universitar din Oslo pentru a-l vizita pe rege.

În fața palatului regal din Oslo, oameni au început să depună flori în Piața Palatului cu aproape o zi înainte ca decesul regelui să fie făcut public.

În ciuda stării sale de sănătate tot mai fragile din ultimii ani, regele Harald a lăsat clar de înțeles că nu intenționează să abdice înainte de moarte, invocând jurământul depus în fața Storting-ului în 1991, atunci când a preluat tronul. Întrebat, în ianuarie 2024, dacă ar putea ceda coroana, așa cum a făcut recent regina Margrethe a Danemarcei, regele a răspuns: „Nu, nu prea am această opțiune." „Rămân la ceea ce am spus dintotdeauna. Am depus un jurământ în fața Storting-ului, iar acesta este valabil pe viață", a adăugat el.

Cine este noul rege al Norvegiei, Haakon al VIII-lea

Haakon a moștenit tronul Norvegiei după moartea tatălui său, Harald al V-lea, mulți norvegieni considerând că noul monarh are „pantofi mari de umplut". Regele Harald s-a bucurat de o popularitate imensă în rândul norvegienilor obișnuiți, lucru reflectat atât în sondajele constant favorabile, cât și în valul de emoție manifestat înaintea morții sale.

Haakon este al patrulea rege care conduce monarhia modernă a Norvegiei, restaurată în 1905, după ce țara și-a obținut independența față de Suedia. Printre primele sale îndatoriri ca monarh, el a condus o ședință extraordinară a guvernului, în cadrul căreia și-a anunțat titlul regal și a adoptat motto-ul tatălui său, „Totul pentru Norvegia".

Ca prinț moștenitor, Haakon a lucrat îndeaproape cu tatăl său în îndeplinirea îndatoririlor regale și, în ultimii ani, a primit tot mai multe responsabilități, acționând frecvent ca regent în perioadele în care Harald era bolnav sau absent.

„Sunt atât de norocos că prințul moștenitor Haakon este cel care va duce mai departe această moștenire", a scris regele Harald despre fiul său, în biografia sa, "The King Tells".

Istoricul Trond Norén Isaksen a declarat pentru BBC că Haakon va fi un tip diferit de rege față de tatăl său, dar nu mai puțin respectat. „Regele Harald... era foarte carismatic, avea un puternic simț al umorului, pe care toată lumea îl aprecia, iar Haakon este puțin mai rezervat, ceva mai asemănător mamei sale. Însă, în ultimii ani, a devenit și el mai relaxat, s-a mai deschis și și-a arătat mai mult simțul umorului... A dus o povară enormă mulți ani, având în vedere că părinții lui au îmbătrânit, iar soția sa a fost bolnavă."

Haakon este stră-stră-strănepotul reginei Victoria a Marii Britanii. Fiica sa, Ingrid Alexandra, în vârstă de 22 de ani, devine acum principesă moștenitoare și succesoare la tronul Norvegiei. Haakon s-a aflat înaintea surorii sale mai mari, prințesa Märtha Louise, în linia de succesiune. Constituția a fost modificată în 1990 pentru a acorda femeilor dreptul de a moșteni tronul, astfel încât principesa moștenitoare Ingrid Alexandra este pe cale să devină primul șef de stat feminin al Norvegiei de la secolul al XV-lea.

O domnie care începe într-o perioadă tumultuoasă

Haakon devine rege într-o perioadă dificilă pentru familia regală norvegiană. Deși monarhia rămâne, în general, populară și este de multă vreme apreciată pentru orientarea sa modernă, în ultimii ani instituția a fost marcată de scandaluri.

Chiar în acest an, soția lui Haakon, Mette-Marit, actuala regină a Norvegiei, și-a cerut scuze pentru legăturile sale, întinse pe mai mulți ani, cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein, iar fiul ei a fost condamnat pentru viol într-un proces mediatizat pe larg. Marius Borg Høiby, născut dintr-o relație anterioară a reginei, a făcut apel împotriva condamnării.

Născut în 1973, regele Haakon este cel mai mic dintre copiii regelui decedat și ai reginei Sonja. După propria mărturisire, în tinerețe a avut dificultăți în a-și accepta statutul regal. „Da, eram membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta... La școală, acest lucru mă făcea anxios", a scris el în autobiografia sa din 2023, amintindu-și de perioada petrecută într-o școală primară de stat, în anii 1980.

A devenit prinț moștenitor în 1991, la doar 17 ani, după moartea bunicului său, regele Olav al V-lea. Neobișnuit pentru un membru al familiei regale, a urmat școli publice locale, înainte de a începe o carieră navală de patru ani, absolvind Academia Navală Norvegiană în 1995. A decis să nu urmeze exemplul tatălui și bunicului său, care au studiat la Oxford, alegând în schimb să studieze știința politică la Universitatea Berkeley, în California.

La scurt timp după întoarcerea sa în Norvegia, Haakon a cunoscut-o pe actuala sa soție, Mette-Marit, la un festival de muzică din orașul ei natal, Kristiansand, în 1999. Presa a numit-o „Cenușăreasa din Kristiansand", o referire la originile ei modeste.

Relația celor doi a stârnit, încă de la anunțarea ei, o dezbatere publică intensă în Norvegia, unii comentatori avertizând chiar că aceasta ar putea pune în pericol monarhia norvegiană, făcând comparații cu celebra relație dintre americanca divorțată Wallis Simpson și regele britanic Edward al VIII-lea, care a dus la abdicarea acestuia din urmă, în 1936.

Regina Mette-Marit nu a fost prima persoană fără origini regale care s-a căsătorit în familia regală norvegiană — regele Harald rupsese deja cu tradiția, cu trei decenii înainte, căsătorindu-se cu regina Sonja. Ea era însă mamă singură a unui copil de patru ani, al cărui tată executase o pedeapsă pentru posesie de cocaină.

Într-un interviu emoționant, cu trei zile înainte de căsătorie, Mette-Marit și-a cerut public scuze pentru „trecutul ei zbuciumat" și a condamnat consumul de droguri, după apariția unor informații potrivit cărora la petrecerile la care participase în Oslo, în anii 1990, se consumaseră droguri. Ea nu a precizat dacă le-a consumat personal.

Momentul a fost considerat un punct de cotitură: Mette-Marit a câștigat simpatia norvegienilor obișnuiți și, de-a lungul anilor, a ajuns să fie percepută drept întruchiparea unei monarhii moderne, capabile să rupă convențiile. Ca principesă moștenitoare, ea s-a implicat în cauze populare, precum sprijinirea persoanelor care trăiesc cu HIV și promovarea alfabetizării. Diagnosticarea sa cu fibroză pulmonară, în 2018, a generat, de asemenea, un val amplu de simpatie publică.

În ultima perioadă, familia lui Haakon s-a confruntat cu un control public și critici tot mai intense. Condamnarea lui Marius Borg Høiby pentru viol - una dintre victime fiind agresată chiar pe domeniul lui Haakon, la Skaugum, lângă Oslo - planează asupra familiei regale. Cu câteva zile înainte de începerea procesului său, au fost făcute publice documente care arătau contactele frecvente ale lui Mette-Marit cu Epstein. Ulterior, aceasta și-a cerut scuze regelui Harald și reginei Sonja pentru prietenia de trei ani cu Epstein și a recunoscut o „judecată greșită", declarând într-un interviu televizat că își dorește să nu-l fi cunoscut niciodată.

La două zile după încheierea procesului fiului său, Mette-Marit a fost supusă unui transplant pulmonar, la opt ani de la diagnosticarea inițială. Medicii nu vor declara starea ei stabilă decât la un an de la transplant, astfel încât noul rege va traversa o perioadă dificilă de tranziție, în timp ce continuă să o sprijine.

Caroline Vagle, corespondentă regală pentru revista Se og Hør, afirmă că, în privința cazului Epstein, cel mai important lucru pe care familia regală îl poate face este să fie „complet transparentă cu privire la ceea ce s-a întâmplat de fapt și să nu permită speculațiilor publice să capete o viață proprie". „Dar nici nu cred că ar trebui să supraestimăm impactul unuia sau două cazuri dificile", a adăugat ea. „Ceea ce va conta, în cele din urmă, este modul în care familia regală le va gestiona și modul în care Haakon și generația următoare vor reuși să construiască pe încrederea pe care Harald a câștigat-o de-a lungul întregii sale vieți."

Tove Taalesen, corespondentă regală pentru Nettavisen, consideră că scandalurile vor reprezenta o provocare, dar că Haakon este „foarte pregătit pentru această misiune". „Sunt convinsă că, pe viitor, va fi respectat și iubit, asemenea regelui Haakon al VII-lea, regelui Olav al V-lea și, de asemenea, regelui Harald al V-lea."