Analiză Noua strategie de securitate a lui Trump pune Europa pe jar. „Este izbitor de similar cu documentul privind securitatea națională al Rusiei”, spune istoricul Timothy D. Snyder de la Universitatea Yale

Administrația Trump și-a cimentat disprețul profund față de elitele europene printr-o nouă strategie dură de securitate națională, lansată zilele trecute, poziționând continentul la o „răscruce strategică” crucială și semnalând o potențială retragere a SUA din rolul său de garant al securității în Europa, după cel de-al Doilea Război Mondial, scrie The New York Times .

Președintele SUA, donald Trump/FOTO:Profimedia

Președintele Trump nu a fost niciodată genul care să se răzgândească în privința Europei, numindu-și aliații „paraziți” care plătesc prea puțin pentru apărare și denunțând UE ca fiind o organizație „concepută să dăuneze Statelor Unite”. Acum, această retorică a devenit politică oficială.

Documentul cere ca țările europene să își asume „responsabilitatea principală” pentru propria securitate, punând capăt, practic, protecției americane cuprinzătoare. Acesta critică UE pentru înăbușirea „libertății politice”, avertizează că unii membri NATO ar putea deveni „predominant neeuropeni” și solicită în mod explicit Statelor Unite să se implice în sprijinirea „partidelor patriotice europene” - un eufemism pentru facțiunile de extremă dreapta în creștere ale blocului.

Acest plan nefiltrat al Casei Albe, inscripționat cu sigiliul prezidențial, dă o lovitură majoră unității transatlantice. Timp de 80 de ani, Statele Unite au apărat Europa de amenințări, dar acum se confruntă cu ridiculizarea deschisă din partea partenerului lor de lungă durată,SUA.

„Este chiar acolo, pe site-ul Casei Albe, pentru ca lumea să-l vadă”, a declarat Charles A. Kupchan, fost director al Consiliului Național de Securitate pentru Europa în timpul mandatului lui Obama și acum profesor la Universitatea Georgetown. „Este foarte greu de digerat.”

Momentul ales nu putea fi mai prevestitor

Momentul ales nu putea fi mai prevestitor: la doar câteva zile după ce Rusia a amenințat cu războiul cu Europa. Să ne agățăm de o Americă instabilă în ciuda criticilor sau să ne îndreptăm spre autosuficiență? „Este acesta semnalul de alarmă pentru Europa?”, a întrebat Natalie Tocci, profesoară la Universitatea Johns Hopkins și consilier strategic al UE.

Anticipând acest lucru, Europa și-a consolidat apărarea: bugetele de apărare cresc, acordurile militare transfrontaliere se înmulțesc, iar țări precum Germania tocmai au aprobat o creștere de aproape 50% a numărului de trupe. UE a numit chiar și un comisar pentru apărare pentru a stimula producția de arme. Dar fără o forță unificată, tehnologie avansată și stocuri, continentul rămâne legat de o administrație americană care îl disprețuiește în mod deschis.

Liderii europeni au dat dovadă de calm

„Nu a existat încă un răspuns sistemic”, a declarat Romano Prodi, fost președinte al Comisiei Europene. El solicită UE să se exprime cu mai multă îndrăzneală - cu încredere, fără a se desprinde de Washington. Liderii europeni, temperati de izbucnirile lui Trump, au dat dovadă de reținere: fără reacții violente, doar o hotărâre tăcută. Șefa politicii externe a UE, Kaia Kallas, a reiterat sâmbătă: „SUA sunt în continuare cel mai mare aliat al nostru ”.

Analiști precum Kupchan spun că elitele europene înțeleg situația: să tolereze insultele, să-l flateze pe Trump și să asigure coerența în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei, comerțului și altor probleme. „Pentru a preveni destrămarea alianței, trebuie să facă acest lucru”, a spus el. Menținerea integrării UE - un miracol postbelic care a îmblânzit Germania și a ajutat-o ​​să prospere - în timp ce se agață de umbrela de securitate a SUA este o propunere riscantă.

Însă criticii văd acest lucru ca un sabotaj. „Oricine vrea să distrugă Europa ar trebui să ia în mână un manual de istorie din secolul XX - sau oricare dinainte de 1945”, glumește Kupchan. Tocchi avertizează că susținerea dreptei antieuropene va diviza blocul în bucăți „colonizate”, pregătite pentru intervenția marilor puteri.

Amestecul Rusiei, care durează de un deceniu, în finanțarea euroscepticilor rezonează aici. „Este izbitor de similar cu documentul privind securitatea națională al Rusiei”, a declarat Timothy D. Snyder, expert în Rusia la Universitatea Yale. Documentul american se înclină spre viziunea Moscovei asupra lumii: un echilibru între marile puteri și statul de drept, o afirmație că majoritatea europenilor își doresc pacea în Ucraina cu orice preț, elitele fiind rupte de realitate. Snyder suspectează o agendă ascunsă: eliberarea giganților tehnologici americani de reglementările UE.

Prodi denunță intervenția ca fiind o încălcare ipocrită a suveranității. Însă extrema dreaptă europeană este exultantă: „Acesta este mesajul nostru - suntem fericiți”, a radiat europarlamentarul Vox, Herman Terch. Sub Trump, a adăugat el, „aceasta este o nouă eră”. Pe măsură ce Rusia se apropie, alegerea Europei devine din ce în ce mai clară: să se umilească și să tolereze sau să se înarmeze?

Europa se confruntă cu cel mai dificil moment în relația cu Statele Unite

Europa traversează una dintre cele mai tensionate etape ale relației transatlantice, după ce noua Strategie de Securitate Națională a SUA, semnată de președintele Donald Trump, avertizează că statele europene riscă un „declin civilizațional” dacă nu-și ajustează direcția politică și culturală, relatează Bloomberg.

Documentul de 33 de pagini, publicat într-un moment în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei intră într-o fază potențial decisivă, a provocat reacții de îngrijorare în marile capitale europene. Pentru premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, mesajul trimis de Washington amintește de discursul tranșant susținut în februarie, la München, de vicepreședintele american JD Vance.

Temeri privind un acord SUA–Rusia asupra Ucrainei

Îngrijorările europene au crescut și mai mult după ce au apărut informații că Washingtonul ar analiza un plan de pace discutat direct cu Moscova — un scenariu pe care unii lideri europeni îl consideră o potențială capitulare a Occidentului. Potrivit Bloomberg, această percepție a erodat încrederea în administrația Trump și a alimentat întrebări mai ample privind viitorul alianței transatlantice.

Diplomați europeni compară adesea abordarea americană față de Ucraina cu un „montagne russe”. O scurtă perioadă de optimism a urmat întâlnirilor din toamnă, când SUA au adoptat un ton mai dur față de Moscova și au anunțat sancțiuni suplimentare. Există speranța că, dacă Ucraina va primi sprijin militar și financiar consistent în lunile de iarnă, presiunile economice asupra Rusiei ar putea crește anul viitor, reducând influența Kremlinului la masa negocierilor.

Însă apariția unui nou plan americano-rus, menționat luna trecută, a reaprins temerile în rândul aliaților. Strategia europeană — menținerea publică a unei atitudini pozitive față de inițiativele SUA și speranța că Putin va respinge propunerile Washingtonului — pare acum greu de susținut.

Eroziunea încrederii în Washington

Publicația notează că o serie de dezvăluiri privind rolul emisarului american Steve Witkoff în discuțiile cu Rusia au amplificat suspiciunile europene. Într-o discuție telefonică relatată de Der Spiegel, președintele Macron ar fi avertizat că SUA riscă să „trădeze” Ucraina, iar cancelarul Merz ar fi acuzat Washingtonul de „jocuri” diplomatice.

Noua strategie de securitate americană susține că unele așteptări europene privind războiul sunt „nerealiste” și deplânge „lipsa de încredere în sine” a continentului, în special în relația cu Rusia.

Pentru Marea Britanie, dilema este deosebit de complicată. Londra își consolidează rolul de principal aliat european al Ucrainei și de partener strategic al Statelor Unite, iar ruperea „relației speciale” este considerată imposibilă. Oficialii britanici notează, totuși, că unele presupuneri privind un acord rapid s-au dovedit nefondate, că Putin a respins anumite propuneri americane și că ultimele versiuni ale planului includ ajustări în favoarea Kievului.

Un moment în care Europa ar putea rămâne singură

Diplomați europeni afirmă însă că dialogul cu Washingtonul și Kievul a devenit mai dificil, iar unii se pregătesc pentru eventualitatea ca președintele Trump să renunțe cu totul la ideea unui acord dacă nu obține rezultatul dorit.

Fostul atașat militar britanic John Foreman avertizează că riscul este ca SUA „să se retragă complet”, lăsând Europa să gestioneze singură sprijinul militar și financiar pentru Ucraina. „Promisiunile că vom sta «umăr la umăr atât cât este nevoie» nu sunt o strategie”, spune el.

Pe plan intern, președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni suplimentare în urma unui scandal de corupție care a dus la schimbări în echipa sa, complicând poziția Kievului în viitoarele negocieri.

Rămâne de asemenea incert dacă Europa poate asigura finanțarea necesară Ucrainei în următorii ani. Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate este blocată de Belgia și se lovește și de opoziția Statelor Unite.

Principalul obiectiv european rămâne evitarea unui scenariu în care Ucraina ar fi forțată să retragă trupele din Donbas și să accepte un acord fără garanții de securitate americane — o perspectivă pe care oficialii europeni o consideră riscantă și potențial destabilizatoare.

Reconfigurarea rolului global al SUA

A doua secțiune a documentului strategic american, analizată de Bloomberg, subliniază distanțarea Washingtonului față de ordinea internațională postbelică și critică direct Europa pentru o serie de eșecuri politice și economice. „Zilele în care Statele Unite susțineau întreaga arhitectură globală au trecut”, se arată în text.

Documentul minimizează importanța războiului Rusiei împotriva Ucrainei până în ultimele pagini, unde reiterează ideea că obiectivul SUA este restabilirea „stabilității strategice” cu Moscova. Critica la adresa Chinei este de această dată mai puțin agresivă decât în strategia din 2017, accentul fiind pus pe reechilibrarea relațiilor economice.

Strategia insistă pe o abordare comercială a politicii externe și pe întărirea economiei americane, descrisă drept fundamentul puterii militare a SUA. Documentul solicită aliaților asiatici să își crească investițiile în apărare pentru a contribui la descurajarea unei eventuale agresiuni împotriva Taiwanului.

În același timp, Washingtonul cere Europei să preia până la sfârșitul anului 2027 o parte semnificativă din capabilitățile convenționale ale NATO — un calendar pe care oficiali europeni îl consideră dificil de atins.

Un continent confruntat cu propriile vulnerabilități

Liderii europeni încearcă de luni de zile să formuleze un răspuns comun la schimbările tot mai pronunțate din politica externă a SUA. În opinia unor analiști, presiunile americane pun în evidență dependențele structurale ale Europei.

„Continentul s-a obișnuit cu protecția militară americană, a subfinanțat apărarea timp de zeci de ani și nu a luat în serios semnalele privind schimbarea politicii SUA. Consecințele acestei erori devin acum evidente”, afirmă John Foreman.

În timp ce Starmer, Macron și Merz încearcă să prevină o ruptură transatlantică — un obiectiv despre care cred că face parte din strategia Rusiei — ei se confruntă și cu presiuni interne din partea partidelor de extrema dreapta, unele dintre ele încurajate de oficiali influenți ai administrației Trump.

În ciuda tensiunilor, noua strategie americană subliniază că SUA nu intenționează să se retragă complet din Europa. „Nu doar că nu ne putem permite să renunțăm la Europa, dar ar fi un act sinucigaș”, se arată în document.

Administrația Trump a publicat marți un document de politică ce exprimă deschis sprijinul Washingtonului pentru partidele europene de extremă dreaptă. Noua Strategie de Securitate Națională a SUA, de 33 de pagini, care include o prefață semnată de Trump, avertizează că continentul european se confruntă cu „distrugerea civilizației” din cauza deceniilor de declin economic și eșecuri politice și culturale. Strategia actualizată evidențiază prăpastia ideologică care s-a deschis între Washington și aliații săi tradiționali.