Miniştrii de Interne din statele UE au ajuns la un acord privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi

Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia. În ceea ce priveşte ceilalţi 120.000 de solicitanţi de azil, pentru preluarea cărora CE a propus cote obligatorii săptămâna trecută, miniştrii de interne nu au ajuns încă la un acord.

"Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne a adoptat o decizie care permite stabilirea unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale de care să beneficieze Italia şi Grecia", informează un comunicat oficial.

"Decizia prevede instituirea unui mecanism temporar şi excepţional de relocare spre alte ţări, în următorii doi ani, a refugiaţilor ajunşi în Italia şi Grecia. Mecanismul se va aplica persoanelor aflate în nevoie evidentă de protecţie internaţională care au ajuns sau ajung pe teritoriile Italiei şi Greciei", precizează comunicatul.

Consiliul European a stabilit în iulie distribuirea a 32.256 de imigranţi cu statut de refugiat. De asemenea, s-a stabilit ca cifrele să fie actualizate în decembrie 2015 până la limita totală de 40.000 de persoane. Ţările care vor participa la acest mecanism vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat.

În cadrul acestei scheme iniţiale de relocare, România ar fi urmat să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari.
 

Această relocalizare se desfăşoară pe o bază voluntară, ţările UE angajându-se până în prezent să preia 32.256 de solicitanţi de azil din cei 40.000 care ar trebui transferaţi până la sfârşitul anului. 

Potrivit unei purtătoare de cuvânt a CE, primele transferuri de solicitanţi de azil ar putea avea loc „în următoarele săptămâni“. 

În ceea ce priveşte ceilalţi 120.000 de solicitanţi de azil, pentru preluarea cărora CE a propus cote obligatorii săptămâna trecută, miniştrii de interne nu au ajuns încă la un acord. 

Jean Asselborn, ministrul pentru Imigraţie şi Azil din Luxemburg, ţară care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a salutat decizia miniştrilor de Interne, precizând că sunt continuate discuţiile pentru relocări suplimentare.

Potrivit corespondentului RFI la Bruxelles, în proiectul de concluyii al Consiliului JAI expresia „cote obligatorii“ nu apare. Teama statelor member a fost de a nu impune ṭᾰrilor reticente, printer care şi România, o decizie care le-ar izola din punct de vedere politic.Tehnic, decizia cotelor obligatorii ar fi putut fi luată. Erau necesare doar 18 din 28 de voturi pentru ca decizia sᾰ treacᾰ, iar avizul Parlamentului European este doar unul consultativ. UE a avut reunite cele 18 voturi în favoarea propunerii Comisiei, dar a ales să nu le folosească. 

Decizia finală amânată pentru 8 octombrie

Miniṣtrii de interne europeni şi-au dat întâlnire la Luxembourg în 8 octombrie pentru a stabili cum anume vor fi repartizaṭi în 22 de state cei 160.000 de migranṭi sosiṭi în UE din primᾰvarᾰ ṣi până acum. În acest timp, preṣedintele Consiliului European, Donald Tusk, a pornit consultările pentru organizarea unui summit UE extraordinar, cât mai curând posibil, la Bruxelles. 

Nouă etapă a operaţiunilor în Mediterană

Uniunea Europeană a mai aprobat ca operaţiunea navală a UE, EUnavfor Med, să avanseze de la etapa de supraveghere a reţelelor de traficanţi de imigranţi la cea de capturare a vaselor suspecte care circulă pe mările internaţionale, decizie ce va intra în vigoare în luna octombrie, informează site-ul agenţiei Ansa.

Propunerea a fost aprobată de Consiliul Afacerilor Generale, fără a supusă dezbaterii. Misiunea va începe de la începutul lunii octombrie, concentrându-se asupra capturării vaselor de traficanţi care circulă pe Marea Mediterană, fiind permisă utilizarea forţei militare împotriva acestora.

Pe 3 septembrie, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a anunţat că operaţiunea navală a UE, EUnavfor Med, este pregătită să avanseze de la etapa de supraveghere a reţelelor de traficanţi de imigranţi la cea de capturare a vaselor suspecte care circulă pe mările internaţionale.

„Informaţiile adunate în timpul primei faze au evidenţiat faptul că, în ultimele cinci săptămâni în care au existat cel puţin 16 ocazii, am fi putut porni pe urmele contrabandiştilor şi ai traficanţilor“, a anunţat Mogherini citată de EU Observer în pagina electronică.

Frotex, desfăşurată la graniţele sensibile

Echipe de intervenţie rapidă ale Frontex (Agenţia pentru managementul cooperării operaţionale la frontierele externe ale UE) vor fi desfăşurate la graniţele externe „sensibile“, potrivit proiectului de concluzii ale reuniunii extraordinare a miniştrilor justiţiei şi de interne din UE (JAI).

 „Consiliul a convenit că este necesar să desfăşoare fără întârziere echipe Frontex de intervenţie rapidă la graniţă pentru a consolida capacitatea de răspuns a Uniunii Europene la frontierele externe sensibile. Un control frontalier eficient este un imperativ pentru managementul fluxurilor migratorii “, se arată în document. 

Miniştrii de Interne ai UE au propus şi  noi ajutoare financiare destinate ţărilor învecinate cu Siria, care găzduiesc majoritatea refugiaţilor. Astfel, miniştri de Interne vor să împiedice plecarea spre Europa a refugiaţilor sirieni, aflaţi de exemplu în Turcia.