Iohannis: România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă. Spaţiul Schengen e nefuncţional în momentul de faţă
0
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, luni, într-o conferinţă de presă, despre actuala criză a migraţiei, cotele voluntare sau obligatorii de imigranţi, discuţia cu Jean-Claude Juncker, precum şi despre problemele de la frontierele spaţiului Schengen.
Principalele declaraţii:
Despre începutul noului an şcolar
Vreau să le urez elevilor şi cadrelor didactice un an şcolar cât se poate de bun, cu rezultate frumoase şi cu multe reuşite. La început de an se întâmplă de mulţi ani încoace un lucru ciudat. Ne uităm la televizor şi apar un soi de ştiri care sunt neplăcute. Auzim că şi în acest an şcolar nu sunt condiţii bune în multe unităţi şcolare.
Încercând să aflu cam despre câte unităţi şcolare este vorba (n.r.-cele care nu sunt puse la punct pentru începerea şcolii), am aflat că patru mii din România, nu au autorizaţie de funcţionare; în principal autorizaţie sanitară.
Lansez Guvernului o provocare: cred că este posibil să avem un plan pe trei ani care să ducă la rezolvarea acestei chestiuni, cred că este posibil ca până în toamna lui 2018, să avem o Românie modernă şi în şcoli, la 100 de ani de la Unire.
Despre sistemul de învăţământ
Avem foarte multe probleme în afară de cele care ţin de logistică. Dacă ne uităm la datele ultimilor ani privind bacalaureatul realizăm că jumătate din cei care au dat examenul, nu l-au luat.
Când urmărim datele de integrare în piaţa muncii, chestiunea devine tragică. Un număr mare de tineri absolvenţi, nu-şi găsesc un loc de muncă.
S-au făcut reforme, dar problemele au rămas. Astăzi propun să începem, printr-o largă consultare publică, o nouă reformă în învăţământ. Îi invit pe cei interesaţi să participe: sindicatele, asociaţiile, instituţiile centrale şi locale.
Îi învit pe toţi cei interesaţi să participe la o reformă care duce învăţământul în secolul XXI.
Dintre ţările din UE sondate într-un studiu, a reieşit că România are cei mai fericiţi elevi. Însă, noi le datorăm o şcoală performantă, o şcoală care le dă o şansă în carieră.
Provocarea se va materializa în discuţii, probabil destul de multe, până când vom avea soluţii. Cauzele sunt profunde. Nu vor fi discuţii doar cu Ministerul Educaţiei.
Despre JAI şi soarta refugiaţilor
E posibilă o consultare a Parlamentului, dar nu e uzuală. Preşedintele României nu trebuie să ceară niciun mandat pentru a reprezenta România în Consiliul European, dar este de dorit să se cunoască nu doar părerile partidelor şi ale politicienilor, ci şi a Parlamentului. Probabil vă amintiţi că miercuri voi merge în Parlament şi voi aborda această chestiune acolo.
Despre Schengen
Cred că mai multora le-a venit ideea să urmărească ce s-a întâmplat la frontierele exterioare ale spaţiului Schengen. Nu cred că putem pune chestiunea în termen de „nemeritat“ sau în alte categorii emoţionale, dar putem constata că spaţiul Schengen nu funcţionează de facto, e nefuncţional. E o preocupare a noastră şi am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT-ului
Despre plagiatele politicienilor şi integritate în educaţie
Da, dacă dorim să revenim la principiile de integritate şi meritocrşie atunci e clar că trebuie să respingem ferm orice formă de plagiat. Plagiatul trebuie sancţionati de partea academică şi de societate.
Mi se pare că doar comunitatea academică are căderea să verifice astfel de chestiuni. În măsura în care astfel de acuzaţii se verifică, o să am o poziţie publică.
Despre cota de imigranţi
Nu cred că dosarele de migraţie şi dosarul Schengen al României trebuie amestecate. Am făcut referire la dosarul Schengen al României pentru că trebuie să fim conştienţi de ceea ce se întâmpla în Europa. În chestiunea cotelor, am avut ieri o discuţie cu domnul preşedinte Juncker. Am atins această chestiune. Eu cred că încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispare fiindcă nu mi se pare normal ca o ţară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori, să se ia o decizie care redeschide falia dintre Est şi Vest, mi s-ar părea un lucru fundamnental greşit. Mi se pare că ţările care refuză această cotă, îşi pot manifesta şi altfel solidaritatea. România e solidară şi cu ceilalţi membri din Uniune şi într-o măsură care se va vedea pe parcurs, şi cu imigranţii. Noi am făcut o ofertă chiar foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranţi despre care s-a vorbit în iunie.
România nu e o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă. Noi dorim să contribuim la rezolvarea acestei chestiuni (n.r.- a crizei imigranţilor). Cum vom face acest lucru, rămâne de stabilit. Aici trebuie să existe negocieri, să existe discuţii, trebuie să existe un plan al Guvernului . (...) Nu doar numărul imigranţilor care pot fi cazaţi în România e criteriul unic. Noi participăm la acţiuni Frontex, participă, dacă ni se cere şi este dorit, la întărirea graniţelor exterioare ale UE. Putem participa şi în multe alte proiecte. Şi cu personal, şi cu know-how.
Eu cred că sunt şi refugiaţi şi imigranţi. Este clar că dacă noi am oferit cele 1.785 de locuri pentru lotul de 40.000 de refugiaţi, atunci vom discută şi despre alte aspecte după ocuparea lor. În momentul în care vom primi imigranţi, o să ni-i asumăm.
Despre discuţia cu Juncker
A fost o discuţie doar între noi doi, mai degrabă informală, şi nu se face să spun ce a spus domnul Juncker, dar pot să vă spun că nu s-a discutat despre un număr de imigranţi, ci doar pe principii, pe abordări, pe solidaritate. În ansamblu, a fost o discuţie foarte bună. Cred că pentru ambele părţi.
Dacă Românie e dispusă să plătească 0,002% din PIB, drept urmare a refuzului primirii de imigranţi
Nu! Este o falsă abordare şi ea nu a apărut, cel puţin în discuţiile pe care le-am avut eu. Nu cred că putem merge pe o astfel de filieră. Ştiu că au fost afirmaţii, probabil sub impact emoţional (n.r. - privind sancţionarea celor care nu primesc imigranţi) ale unor lideri. Nu este posibil ca în UE să discutăm că nişte ţări care nu au capacitatea să participe într-o anumită măsură la un program, să fie sancţionate. UE nu se bazează pe sancţiuni, ci pe solidaritateşi pe colaborare. Iar despre sancţiuni, nu a fost vorba în discuţia de aseară )n.r. - cu Jean-Claude Juncker)
Despre reformarea Parlamentului
Eu de anul trecut tot spun că eu îmi doresc o reformă a clasei politice din România, ceea ce înseamnă şi a Parlamentului. Postarea pe Facebook e o atenţionare. Dacă vrem să funcţionăm mai bine ca stat trebuie să avem legi mai clare, legi înţelese de cei care lucrează cu ele.
Despre imigranţi
Foartă multă lume crede că primirea imigranţilor înseamnă locuri de cazare. Nu despre asta este vorba. Se poate foarte uşor să se găsească alte mii de locuri de cazare. Sunt cazărmi nefollosite, sunt hoteluri nefolosite, doar că nu despre asta vorbim. Noi dacă primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ca să stea peste iarnă şi apoi mai vedem. Dacă-i primim, ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română.. Copiii trebuie să meagă la şcoală, să se integreze.
Partea cu cazarea e un prim detaliu, mai uşor de rezolvat. Este vorba mai ales de integrarea lor în societate.
Despre centre specializate pentru refugiaţi
Răspund după şedinţa CSAT la această întrebare.
Măsuri speciale în ceea ce priveşte Armata şi serviciile de informaţii?
România în momentul de faţă nu e sub presiune. Acei migranţi nu vor în Româia. Ei vor în altă parte. România nu e în spaţiul Schengen, iar pentru ei, noi suntem marginali.
Nu e cazul să intrăm într-o logică a panicării, de o posibilă dislocare.
Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, în ieşirile publice din ultimele zile, faptul că România nu poate primi mai mulţi migranţi decât îi permite capacitatea de 1.785 de locuri, iar joi va avea loc şedinţa CSAT în care se va discuta situaţia privind cotele de refugiaţi.
De asemenea, ministrul de Interne Gabriel Oprea, care participă luni la Consiliul JAI, are mandatul Preşedinţiei şi Guvernului de a nu declara adeziunea României pentru cotele obligatorii.
Se încarcă comentariile...
