Marea Britanie extinde castrarea chimică pentru infractorii sexuali. Între reformă penală și dileme etice
0Măsura castrării chimice pentru pedofili și alți agresori sexuali va fi extinsă într-un program-pilot care acoperă 20 de închisori din Regatul Unit, a anunțat marți ministrul britanic al Justiției, Shabana Mahmood. Opțiunea ar putea deveni, în viitor, obligatorie, în funcție de rezultatele programului și de acceptabilitatea legală a unei astfel de intervenții, scrie Daily Mail.

Într-o declarație rostită în fața Camerei Comunelor, Mahmood a invocat concluziile unui raport recent privind recidiva infractorilor sexuali, care recomandă continuarea utilizării așa-numitelor „medicamente pentru controlul excitării sexuale problematice”. Măsura este deja testată în sud-vestul Angliei și presupune administrarea a două tipuri de medicamente: unul care limitează gândurile sexuale și altul care reduce nivelul de testosteron, diminuând astfel libidoul.
Ministrul Justiției a subliniat că tratamentul medicamentos nu este, și nici nu poate fi, o soluție singulară, ci trebuie aplicat alături de intervenții psihologice menite să abordeze cauzele profunde ale infracțiunilor sexuale – cum ar fi nevoia de control sau dinamica abuzului de putere.
Modelul nu este o premieră în Europa. În Germania, Franța, Suedia sau Danemarca, castrarea chimică este aplicată voluntar, iar în anumite cazuri infractorii sexuali o solicită activ. Fostul ministru al Justiției britanic, David Gauke, autor al unei serii de propuneri de reformă penală, a argumentat că unii dintre cei condamnați pentru delicte sexuale „sunt disperați să scape de aceste dorințe”, iar tratamentul poate oferi o cale de control asupra propriei conduite.
„Nu este o soluție universală, dar pentru o parte dintre infractori este relevantă. Nu poate înlocui încarcerarea, dar poate reduce riscul de recidivă atunci când eliberarea este inevitabilă”, a declarat Gauke într-un interviu pentru Sky News.
Potrivit sondajelor recente, o mare parte a publicului tânăr britanic susține măsura: 67% dintre votanții sub 30 de ani s-au declarat în favoarea castrării chimice pentru infractorii sexuali, într-un sondaj realizat în februarie. Doar 24% s-au opus, semnalând o atitudine din ce în ce mai puțin indulgentă în privința pedepsirii agresiunilor sexuale.
Dileme etice
Dar întrebările etice și legale nu lipsesc. În timp ce unele voci cer extinderea programului, altele avertizează asupra riscului de a trata problema într-o manieră exclusiv biologică, ignorând dimensiunile psihologice, sociale și culturale ale infracționalității sexuale. De asemenea, raportul subliniază că tratamentul nu are aplicabilitate în cazul celor motivați de dorința de dominare sau de violență, și nu de dorințe sexuale propriu-zise.
Pe fondul unui sistem penitenciar suprasaturat—populația încarcerată din Anglia și Țara Galilor depășește 88.000 de persoane, la doar câteva sute sub recordul istoric—măsura este parte a unui pachet mai larg de reforme care vizează reducerea numărului de deținuți. Printre ele: eliminarea pedepselor scurte sub 12 luni, în afara cazurilor excepționale precum violența domestică, și deportarea imediată a cetățenilor străini condamnați la pedepse de până la 3 ani.
Aceste propuneri au fost întâmpinate cu critici dure de opoziție. Robert Jenrick, ministrul-justiție din umbră, a acuzat Partidul Laburist că ar pregăti terenul pentru „dezincriminarea tacită a infracțiunilor precum furtul, tâlhăria și agresiunea”. În opinia sa, „reducerea pedepselor pentru criminali periculoși ar fi o palmă peste față pentru victime”.
Exemplele internaționale adaugă greutate, dar și controversă, discuției. În Kazahstan, autoritățile au impus în acest an castrarea chimică forțată pentru 11 pedofili condamnați, în cadrul unei campanii de sancționare severă a infracțiunilor sexuale împotriva minorilor. În acest caz, tratamentul presupune până la 24 de injecții pe an, la un cost total estimat de circa 278 de lire sterline per deținut.
Deși astfel de măsuri par a răspunde unui sentiment public profund de intoleranță față de agresorii sexuali, întrebarea rămâne: este castrarea chimică o soluție reală sau doar o formă de retribuție simbolică, care nu abordează cauzele sistemice ale recidivei?
Pentru moment, guvernul britanic merge mai departe cu testarea. Ce va urma depinde însă nu doar de cifre, ci și de cât de bine va putea sistemul de justiție să echilibreze dorința legitimă de protecție a societății cu respectarea drepturilor fundamentale, chiar și ale celor care le-au încălcat grav.