Maia Sandu merge duminică la Cernobîl, la 40 de ani de ani de la catastrofa nucleară. Va avea discuții și cu președintele Ucrainei

Duminică se împlinesc 40 de la ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va aduce un omagiu celor care și-au dat viața pentru a proteja Europa.

Volodimir Zelenski și Maia Sandu FOTO: EPA EFE

Maia Sandu a anunțat că merge duminică la Kiev și la Cernobîl.

„În această dimineață, când comemorăm 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, merg la Kiev pentru discuții cu Președintele Volodimir Zelenski, și la Cernobîl — pentru a aduce un omagiu celor care și-au dat sănătatea sau chiar viața pentru a proteja Europa de o tragedie și mai mare”, a anunțat președinta Republicii Moldova pe Facebook.

Ea spune că dezastrul din 1986 a arătat și puterea solidarității internaționale, de care este nevoie și în prezent.

„Accidentul nuclear de la Cernobîl ne-a arătat că dezastrele nu cunosc frontiere — dar a relevat și puterea solidarității internaționale. Arcul ridicat deasupra reactorului contaminat este o dovadă că țările pot face lucruri extraordinare atunci când acționează împreună. Avem nevoie de aceeași unitate și hotărâre astăzi — pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă”, a scris Maia Sandu pe rețeaua de socializare.

Explozie la ora 1.23

În 26 aprilie 1986, la ora 01:23 o explozie masivă se producea la un reactor al centralei nucleare de la Cernobîl, un accident care a durat câteva secunde, dar despre care populația nu a aflat nicio informație oficială timp de aproximativ 65 de ore.

La ora unu, 23 de minute şi 58 de secunde, reactorul şi clădirea grupului energetic numărul patru al Centralei de la Cernobîl au fost distruse de explozii puternice, după o serie de greşeli de exploatare şi ignorarea măsurilor de securitate. Norul radioactiv a fost transportat de vânt în direcţia nord-vest, peste Bielorusia şi peste republicile baltice, dincolo de frontierele URSS. Încărcătura mortală avea 50 de tone de combustibil nuclear, în vreme ce bomba de la Hiroshima avea masa substanţelor radioactive ce totaliza patru tone şi jumătate.

Mulţi dintre angajaţii centralei purtau deja pe trupuri semnele morţii: culoarea brun-cafenie, umflarea diferitelor părţi ale corpului, semn că fuseseră radiaţi. La sectorul sanitar fuseseră aduşi peste 100 de oameni. Cu toate acestea, unii angajaţi ai centralei refuzau să recunoască adevărul şi susţineau că reactorul este întreg şi turnau apă peste el ca să-l răcească.

Datele oficiale indică 31 de decese directe și aproximativ 5.000 de cazuri de cancer asociate, precum și cea mai mare rată de tulburări de stres post-traumatic.

Pentru aproape trei zile, oamenii din apropierea centralei și din toată Europa nu au primit nicio informare, iar primele semnale de alarmă au venit din afara URSS, abia pe 28 aprilie dimineața, când Suedia a detectat radiații anormale și a suspectat un accident nuclear în URSS.