Cernobîl la 40 de ani. Dosarele secrete ale Stasi dezvăluie amploarea campaniei sovietice de dezinformare privind dezastrul nuclear
0La 26 aprilie 1986, inginerii sovietici efectuau un test de siguranță la centrala nucleară de la Cernobîl. O combinație fatală între un defect de proiectare și erori umane a dus la explozia reactorului 4, în timpul unei proceduri de rutină. Accidentul a eliberat în atmosferă o cantitate de material radioactiv de sute de ori mai mare decât cea produsă de bomba atomică aruncată de americani asupra Hiroshimei.
Deși incidentul a avut loc în apropiere de Kiev, norul radioactiv a fost detectat rapid în mare parte din Europa. Cu toate acestea, autoritățile sovietice au încercat să limiteze informațiile despre amploarea dezastrului.
Acces limitat la adevăr
La patru decenii de la accident, multe dintre documentele oficiale sovietice — inclusiv arhivele KGB — rămân dificil de accesat. O parte din răspunsuri vine însă dintr-o sursă indirectă: arhivele Stasi, serviciul de securitate al fostei Germanii de Est.
După reunificarea Germaniei, în 1991, o lege specială a permis declasificarea unor documente, oferind cercetătorilor acces la corespondența dintre Stasi și KGB.
Analiza acestor documente arată că, în privat, ambele servicii erau conștiente de gravitatea dezastrului. Ele colectau date detaliate despre victime, niveluri de radiații, culturi afectate și animale contaminate, scrie The Conversation.
În public însă, mesajul era complet diferit.
Controlul informației
Gestionarea presei a devenit o prioritate pentru autorități. Liderul sovietic de atunci, Mihail Gorbaciov, ar fi sugerat ca accidentul să fie prezentat drept un incident survenit în timpul unor lucrări de modernizare, pentru a evita afectarea imaginii tehnologiei sovietice.
Oficialii au pregătit mesaje diferite pentru publicul intern, statele-satelit și Occident.
În Germania de Est, informațiile transmise populației susțineau că nu există „niciun pericol”, în timp ce documentele interne confirmau prezența contaminării radioactive.
Neîncredere și confuzie
În anii ’80, mulți cetățeni din Germania de Est puteau recepționa posturi occidentale de radio și televiziune. Diferențele dintre relatările oficiale și cele externe au generat neîncredere.
Rezultatul a fost o stare generalizată de confuzie: oamenii știau că nu li se spune adevărul, dar nu aveau acces la o imagine clară a situației.
Propaganda nu urmărea neapărat convingerea totală a populației, ci mai degrabă crearea unui volum suficient de informații contradictorii încât să descurajeze întrebările.
Impact economic și decizii controversate
Documentele Stasi arată că autoritățile erau îngrijorate și de consecințele economice. După ce populația a început să evite produsele alimentare suspectate de contaminare, cererea pentru lactate și produse agricole a scăzut semnificativ.
În acest context, autoritățile est-germane au încercat să crească exporturile către Germania de Vest, argumentând că distribuirea produselor ar reduce riscurile pentru consumatori individuali.
Măsura a întâmpinat însă obstacole, după ce Germania de Vest a introdus controale stricte de radiații la frontieră. În unele cazuri, angajații de rang inferior ai Stasi au fost trimiși să decontamineze vehicule, expunându-se astfel riscurilor.
O strategie similară fusese luată în calcul și în Uniunea Sovietică, unde produsele contaminate urmau să fie distribuite în diferite regiuni, evitând în principal capitala, Moscova.
Dezinformarea și erodarea încrederii
La momentul înființării sale, în 1950, Stasi era perceput de unii dintre angajați ca un instrument al construirii unei societăți mai echitabile. Până în anii ’80 însă, mulți își pierduseră această convingere.
Această erodare internă s-a reflectat și în reacția slabă a instituției în fața protestelor din 1990, după căderea Zidului Berlinului.
Istoricii consideră că modul în care autoritățile au gestionat dezastrul de la Cernobîl — în special prin dezinformare — a contribuit la pierderea încrederii populației și la slăbirea regimurilor comuniste din Europa de Est.
În Germania de Est, campania de manipulare a informației a întărit percepția că statul era dispus să sacrifice sănătatea cetățenilor pentru a-și proteja imaginea.
Se încarcă comentariile...
